Diminețile mele sunt rugăciuni.

Uneori rostite clar, printre gândurile mele, alteori regăsite prin priviri, gesturi, atingeri. Dimineața mea este el, omul lângă care adorm , lângă care visez, lângă care mă trezesc. Dimineața mea înseamnă recunoștința mea Cerului ,CELUI DE SUS,pentru că mă trezesc, aproape în fiecare dimineață, cu senzația aceea fantastică a fericirii .

Astazi,dimineata mea este o rugaciune, …cu o cafea alaturi si un gand,un zambet si flori …trimis catre  voi… pentru fiecare acolo unde va aflati la acest ceas al diminetii …!

O precizare :nici chiar în fiecare zi, căci mai am și eu dimineți ciudate

Mulțumesc pentru acest subiect unei persoane deosebite, pe care o admir de multă vreme și a cărei invitații m-au onorat – si cand te gandesti ca acum ceva ani am scris si eu asa ceva??? Dar,asta-i netul….fiecare de la fiecare!?