Într-o zi, bunicul a plecat.

img
Imaginea este preluată automat împreună cu articolul de pe Un bulgare de lumina!
Când timpul își pune amprenta nimic nu mai e la fel. 
Odată intram pe poartă și zăngănitul scos de aceasta îmi umplea stomacul de fluturi și văpăi. Mă gândeam cu bucurie că îmi voi vedea bunicii. Bunica îmi va ieși înainte, prima, și de undeva, de prin spate o va urma bunicul.
Odată, mi se părea că cerul coboară pe Pământ, că zorile au ceva dumnezeiesc în ele iar locul acela arată a paradis. Datorită lor, bunicilor. Doi oameni simpli cu o inimă mare.
De ceva vreme când poarta se deschidea, nu mai apărea decât bunica. Bunicul era la pat. Nu mai venea să mă întâmpine, nu mai punea bagaje pe bicicletă și nu mă mai privea așa cum o făcea cândva. Nu mă mai întreba ce fac, îl întrebam în schimb eu pe el și nu putea să îmi răspundă. Dar știam, știam că e în durere.
Într-o zi, bunicul a plecat. S-a dus la cer, la Dumnezeu. Și poate trupul lui b...

Despre Ziarul toateBlogurile

ZtB preia, în funcție de categoria la care sunt înscrise blogurile în catalog, articolele bloggerilor membri ai portalului toateBlogurile.ro.

Pentru ca articolele tale să fie publicate aici în mod automat, trebuie să fii membru al portalului și să ai blogul înscris.

Articole recente

Top Bloggeri

Articole Promovate