Desi e ger si zapada afara, azi e cald. Sosetele sunt moi si placute, tocmai am baut o cana plina cu ciocolata fierbinte si stau deasupra unei pufosenii de cuverturi, in care mi-as baga nasul si nu l-as mai scoate vreodata, daca asta ar fi posibil, ascult ceva bun de tot, sporovaiesc cu veselie, chicotesc … Continue reading Languroasa
Citește mai departea găsit teren fertil în fecunditatea echivocului, dă un blam încrederii pe care o consideră naivă și credulă, pretinde că are un spirit de anvergură, însă se înșeală, căci spiritele mărețe luminează intens, febril și frenetic, astfel că întunericul dintr-o minte neîncrezătoare îi micșorează spiritul până devine corpuscul, însă tot e mai bine față... Citeşte mai mult
Citește mai departePuși în buchet, trandafirii se înțeapă…sau se înțeleg având spini anume puși, fără de care n-ar mai fi frumoși! Tocmai adăugând frumosul desăvârșești perfecțiunea la un loc, spinul rămânând spin, e pe veci înfipt…de-l folosești ca om. Tic-tacul timpului toarce clipa care trece, dar nu acele de pe ceas îți dau fericire acces. La înălțimea... Citeşte mai mult
Citește mai departeEu nu știu să scriu despre mine. Nu știu să povestesc cum că sunt prinsă între două țări, patru limbi și multe cărți neterminate. Scriu despre oameni cu care nu vorbesc. Despre păsări pe care nu le mănânc și ierni pe care nu le simt. Mă zbat între excelențe plauzibile doar în locuri în care nu mai trăiesc și mediocrități muncitorești în noile mele pânze. Mă simt străină când dorm și visez în pauza de masă. Nu știu să vorbesc despre mine și fericire. Așa că scriu din tristeți care nu mai sunt ale mele și mă scutur printre zarzări nerecunoscători în speranța că tu te descoperi fără trecut și eu mă acopăr cu ceață de kefir timid.
Citește mai departeLavinia Parvu- Help, my heart is missing I lost my mind trying to be yours And I prayed for such powerful feelings for years And now that I have it My feelings in this body can't fit We all know that storms don't last forever But your attitude with me is still like, whatever
Citește mai departeOrice siluire a noemei în rânduri de epistolă, Apariție a barbariei dintre năzuințe și morală, Tehnică de aripi și nimburi cangrenate zămislește. Este oare profeție a daimonului despletit de pe carne? Un parfum de iraționalitate este doar jumătate dintr-un Vis ale cărui lumini și ombre își prizează neantul în haos. Deșertăciune hrănită cu predici emigrate-n ilustrații Este spiritualitatea voastră, totdeauna substituită păciuirii. Orice spasm al îndatoririlor se reneagă firii absolvite! Unire blagoslovită în boem
Citește mai departeUnii asa se exprima, ca stau locului, asteptand cuminti sa dea norocul peste ei. Dar auzi, norocul nu e om, sa nu vada pe unde umbla, sa se-mpiedice in sireturi, sa stea dimineata pe marginea patului in speranta ca-si va aminti mai usor peste cine are de dat in ziua respectiva, sau sa-si bea cafeaua … Continue reading Sincer, norocul nu da peste nimeni
Citește mai departeDe când șterge praful cu sabia, omul se simte mai singur. Mai absurd, mai amabil, mai zdravăn și mai singur. Se ascunde sub polei și hărți meteo și se convinge pe sine însuși că socotelile vieții sunt mai curate decât visele. Omul, singur, zdruncină vise. Și-i e teamă că într-o zi, în bolile bătrâneții, n-o să mai distingă adevărul de minciuni și imaginație și-o să-și povestească toate singurătățile de sub plapuma de beție și sticle de șampanie în hohote. Așa, tăcut cum e acum, cu secretele și cuvintele pe care le mai ocrotește din când în când în cutii mari de lemn necioplit.
Citește mai departeText 1:”The author is part of the structure of the work. While our modern culture is concerned with the legalities of ownership and appropriation, historically, discourse was an action, not a property. The concept of an author is socially constructed and exists only in relationship to the text. […] There is not one authorial voice […]
Citește mai departeAutor : Ion Sorescupublicată pe Facebook-2 ianuarie 2017 În sufletul meu bântuie gerul. Pe pleoape atârnă ţurţuri de rouă. Cum biciul din fulger spintecă cerul Durerea de tine mă frânge în două. Mă bântuie gândul cu şuier hain. Am tâmpla de stâncă învelită cu gheaţă Cu buzele arse te chem și te-adun Sunt aripă ruptă tăvălită prin viață.
Citește mai departe