După cum v-am lăsat un pic în suspans în primul articol, în prezentarea 1001 de nopți, am început să vorbesc despre împrejurările în care a ajuns Șeherezada povestitoarea basmelor arabe, după ce am descris un pic contextul social al acestor povestiri și am reușit să definim puțin basmul cult în paralel cu basmul popular.

După infidelitatea pe care o atribuie regele persan Shahryar tuturor femeilor, acesta se va căsători noapte de noapte cu altă tânără - neapărat virgină, va consuma căsătoria și până în zorii zilei o va ucide, nepermițăndu-i astfel să devină "infidelă". De aici deducem că basmele arabe nu sunt adresate publicului cititor foarte tânăr, da?

Viața acestor fete se termină în mod brutal, până ce însăși fiica celui care este călău dorește să îi devină soție regelui Shahryar.

Tatăl se opune cu gândului că va fi călăul propriei sale fiice, ducând la îndeplinire mânia regelui, dar fiica sa este înverșunată și ajunge mireasa lui Shahryar.

În noaptea nunții, aceasta are ca ultimă dorință ca sora sa Dinarsada să îi fie alături, și după cum au stabilit în prealabil, sora îi cere Șeherezadei să îi spună o poveste.

Shahryar ascultă și el fabula asinului ce își strică singur soarta și cum și-a tămăduit un neguțător nevasta de încăpățânare. Riar Șah sau ShaRyar (numele variază în diferitele versiuni lingvistice) este frapat de poveștile tinerei sale neveste. Aceasta reușește să încheie o poveste și să o înceapă pe cealaltă, iar șahul o lasă în viață.

Și tot așa, dintr-o poveste în alta, fără un pre-ambul, uneori lăsând finalul nepovestit pentru a doua zi, Șeherezada reușește să-i stârnească interesul lui Shahryar. Aceste își dorește să afle poveste, la fel ca cititorul, să afel tâlcul povestirii și finalul ei.

Șeherezada devine astfel povestitoarea universală ce va fi amintită peste veacuri de toate popoarele, eroină pentru că reușește să salveze viețile altor fete de mânia șahului și soție.

Culegerea aceasta de basme abordează viața din felurite perspective: mistice, patriarhale și mai ales magice. Femeile au un rol impresionant în ele, chiar dacă nu sunt personaje principale mereu, Șeherezada este cea care dă startul celor mai palpitante momente cu ajutorul bogatului său repertoriu de povestiri.

Șeherezada este cea care își decide soarta, trecând peste sfatul tatălui său, care ar putea să îi devină propriul călău, la cererea șahului. Dragostea față pentru propria fiică ar fi secondată astfel de porunca regelui și chemarea datoriei.

Perspectiva mariajului propus în carte este una cu totul șocantă, mireasa ce riscă să își piardă viața, precum multe altele dinaintea ei, din mânia bărbatului. Dacă facem o mică incursiune în lumea arabă, realizăm că realitatea este aceeași și azi, bărbații au încă dreptul de a decide viața sau moartea soțiilor, ele fiind private prin lege de anumite drepturi pe care le avem noi, femeile din occident - nu vreau să generalizez, dar știu că situația încă se aplică în anumite astfel de țări.

Dar nici nu trebuie să mergem atât de departe, până în Orientul Mijlociu, pentru că România însăși este o țară în care patriarhatul toxic își spune cuvântul, chiar dacă legi pentru protecția femeii există pe hârtie, cel puțin, acestea nu sunt mereu aplicate, iar victima are de suferit.

Cele două volume ale acestei ediții recente din 1001 de nopți în povestirea lui Eusebiu Camilar sunt cadoul perfect pe care ți-l poți oferi sau pe care îl poți oferi unui cititor avid de literatură și mai ales basme.

Frumos legate și mai ales ilustrate cu desenele Anei Alfianu, cele două volume sunt o comoră inestimabilă în orice bibliotecă.

Mulțmiri către librăria online Libris pentru că a făcut aceste două articole posibile.

***

Vă doresc o primăvara caldă și înfloritoare! Lecturi plăcute și zile însorite!