20:13

Se lăsă noaptea peste locul nostru de întâlnire și trecură ani de ploi până să conștientizăm că ne este tare dor să ne prăjim sub un soare doar al nostru. Se vărsă cutremure peste întunecatul pământ și s-au scurs vieți de oameni, pentru ca noi doi să ne putem vedea. S-au iscat furtuni în mințile unora când au auzit timpul venind în pas alert. Noi am rămas ficși fără măcar a clipi. Ne-am schimbat doar numele, tu ai devenit tu iar eu, eu. Ne-am schimbat locația. Tu acolo, eu aici. Dar noi? ”Noi” nu ne vom schimba niciodată.