Acolo unde femeile sunt regi de Christie Watson
este cartea pe care o lecturez eu de ceva vreme, mi-e dificil să
recunosc faptul ca a durat foarte mult până am citit-o și am prins
greu firul poveștii.
Inițial am crezut că lectura va avea un puternic impact
feminist datorită titlului, dar nu este așa. Aflăm în schimb
povestea înfiorătoare a lui Elijah, un copil de șapte ani născut în
Anglia din părinți nigerieni.
Copilul crește cu impresia că este posedat de un vrăjitor,
acesta este unul dintre motivele pentru care micuțul este separat
de mama sa și inclus în sistemul de protecție al copilului. Spun
unul pentru că principalele motive ne sunt dezvăluite pe parcursul
lecturii când realizăm că Elijah este incapabil să se adapteze
vieții de familie.
Aflăm astfel background-ul familial al copilului, credințele
și practicile religioase la care este expus și mai rău, abuzurile
fizice care determină autoritățile să preia copilul în sistem și să
îl plaseze într-o familie sănătoasă.
Cele mai multe detalii ne sunt dezvăluite când băiatul este
dat familiei adoptive, încercările treptate de a se adapta alături
de Nikki și soțul ei, dar și dorința de a se convinge că mama lui
biologică - Deborah îl iubește.
Prețul acestor detalii este devastator pentru băiețel, iar
calea vindecării este lungă și anevoioasă, cu toate acestea parcă
încercările familiei adoptive eșuează. Bucuria care le rămâne este
aceea că băiatul a avut o familie adoptivă iubitoare, fie și pentru
o perioadă scurtă.
Sursa foto |
Întrebările pe care mi le-am pus în urma acestei lecturi sunt:
cum abordăm copilul adoptiv neadaptabil? cum îl facem să aibă o
legătură sănătoasă cu părinții biologici? cum le explicăm abuzurile
prin care au trecut și merită un părinte abuzator să aibă o relație
cu propriul copil, chiar dacă abuzul avea scop "vindecător"? Cum
gestionăm bagajul emoțional și eventualele probleme psihice pe care
le aduce cu el un astfel de copil?
Abordarea cărții mi s-a părut foarte interesantă, chiar dacă
acțiunea este destul de slabă, pe doar două planuri simple care
alternează. Nici scriitura nu mi se pare foarte strălucită - este
de a dreptul simplă și cu ușoare tente exagerate de melodramatism -
în încercarea Deborhei de a-și dovedi dragostea față de fiul pe
care îl abuzează sistematic - fapt pentru care își pierde
credibilitatea.
Cartea a fost oferită de librăria online libris.
Voi ce mai faceți? Ce citiți?