ZIUA DE-UN CEAS
înmărmurit în mersul cercului
strecor lumini pe luciul oglinzii
între susul golit și pocalul de jos
al clepsidrei
înspăimântat
aștept pândind
să mi se-nstrăineze veștmintele rostirii --
gol în fețele tăcerii
din grumaz răzbesc muțenii
degetele chircite tac
văd cu ochiul dinlăuntru
gândul altor geometrii
copleșitoare înserare
peste ziua de-un ceas
stau zgribulit lângă un felinar
în jur sporește umbra
Aurelian Sârbu
