Mai târziu...Mai târziu voi vorbi cu tine,Mai târziu te sun,Mai târziu ne vedem,Mai târziu facem o plimbare,Mai târziu îți spun ce simt,Mai târziu vei ști ce însemni pentru mine,Mai tarziu, poate, te voi iubi...Sau poate te voi uita...Lăsăm totul pe mai târziu.Și uităm că mai târziu nu e al nostru.Că mai târziu oamenii s-ar putea să nu mai fie aici, lângă noi,Că mai târziu s-ar putea să nu mai auzim sau sa nu ne mai pese,Că mai târziu cel care azi aleargă sa te strângă în brațe poate fi legat cu fire de niste aparate,Că mai târziu copiii nu mai sunt copii,Că mai târziu părinții nu ne mai sunt decât amintire,Că mai târziu ziua de transforma in noapte, puterea în neputință, zâmbetul in grimasă de durere și viața în moarte.Mai târziu va fi prea târziu. (Vadvirag Violeta)