memoria arhivată toată în hambare
dezordonată agață în cuie de-a lui pepelea
galeriile tale de artă – chipurile cioplite de mine
interzise de tine k fiind oglinzi deformate
d parcă memoria în sine nu-i altceva
decât o oglindă d argint neclar șlefuit
d nedefinire în care bag cardul k să plătesc
biletul d intrare și zice try again
the pin might be wrong or
something else
până când se blochează și tre` să sun
la esoesurile memoriei k să-mi restituie
ceea ce nici măcar nu știu
dacă știam

smulg frunza direct din pomul cunoștinței
binelui și răului și-o tai la câini privind
spirala celor două episoade ajunse
la sezonul zece mii douăjdoi și zece mai
mărunțiș de dat bacșiș arhivarului absent
rămas cu gura căscată k un tablou
care nu mai zice nimic..

mi-am pus reminder zilnic porunca doi
să nu-ți faci chip cioplit nici din lemnu` creionului
nici din gânduri nici din arhivele memoriei nici
din galeriile de artă ale cuvintelor

memoria îmi joacă feste de-o vreme
k o alba neagra cu ași în mânecă
copilă ce flirtează cu mine vrând să
mă seducă la tăcere
memoria (z)bate în porțile mele
k inima în porțile vieții
reminderul p sailănt se agită degeaba
k un pepsi

eu beau și uit d zahăr