Inul, ca fibra textila, s-a purtat si pe vremea adolescentei mele.
Imi placeau imprimeurile, dar nu-mi placea faptul ca se sifona la
cea mai mica miscare. Te asezai, aveai fusta punga. Iar in acea
epoca, sa ai hainele sifonate nu era o optiune viabila daca nu
voiai sa te sinucizi din punct de vedere social. Purtai un pantalon
de in cateva ore si seara trebuia sa il bagi la calcat. Nu era
deloc comod!
Dar inul este o fibra naturala, sanatoasa si binefacatoare in
zilele calduroase. Este racoros, dar daca transpiri si porti o
haina fara imprimeu e jale. Materialul se pateaza infiorator.
Una peste alta, desi imi placea, nu purtam in. Prea imi dadea de
furca si ma deruta.
A trebuit sa treaca niste ani, cam multi, ca sa imi schimb parerea
despre in. Asta deoarece, in prezent, acest material intra in
compozitia unor tinute care ma incanta foarte tare si anume cele
apartinand stilurilor bohem, boho chic, hippie, retro. Nu numai ca
se potriveste perfect acestor trenduri dar se si poarta sifonat, in
croieli lalai, destinate si anotimpurilor mai reci, in combinatie
cu bumbac, jerseuri, voaluri. In aceste conditii, cine se mai
gandeste la cute? Si-asa obsesia rufelor perfect calcate m-a
urmarit toata viata, bine ca s-a inventat stilul "cu capul in
nori", sugerand o detasare de regulile mai severe ale
societatii.
Sa spun drept, cel putin la mine in oras nu gasesti haine ca in
exemplele de mai jos, altminteri as fi virat rapid spre schimbarea
garderobei. E drept ca iti trebuie oarecare tupeu sa adopti astfel
de tinute, dar, daca simti ca te reprezinta, nu ar fi prea greu. Si
oricum te scot din cenusiul strazii, din banalitatea cotidiana.
|
| Sursa: inspirationsdeco.blogspot.com |
.jpg)
