Astăzi m-a sunat o pacientă, încântată de conștientizarea ei de acum câteva seri. Cu acordul ei, sub anonimat, v-o fac și vouă cunoscută, poate o veți găsi cu folos cândva, pentru a vă îngriji rănile proprii.

P: „Am avut o discuție cu X zilele trecute și când l-am întrebat dacă se simte bine în relația noastră și cum vede el ce ar putea urma, el mi-a zis că se simte bine cu mine, dar că nu știe ce poate urma și că are nevoie de ceva timp să își dea seama ce se poate întâmpla cu noi, în relație. Eu am simțit că iau foc instant, aproape că i-am închis telefonul și m-am abținut cu greu să nu o fac, dar mă bușea plânsul. M-am simțit rănită, mai exact, respinsă, din nou.”

T: „Înțeleg că discuția ți-a activat rana de respingere, dar poți să îmi spui la ce alte situații te-ai gândit când ai spus că s-a întamplat „din nou”? Pentru că noi am mai discutat despre situații în care te-ai simțit...