Motto: Nu legea este rea, ci aplicarea
ei
În 476 Odoacru, regele ostrogoţilor, cucereşte Ravenna,
capitala de atunci a imperiului, îl detronează pe ultimul împărat
şi trimite semnele imperiale la Constantinopole, dizolvând practic
imperiul. Se creează pe teritoriul italic un nou regat, cel al
goţilor, ce va rezista vreme de secole. Ce se continuă la
Constantinopole este un Imperiu Bizantin, pe alte coordonate decât
cele antice. Antichitatea în sine se stinge, lăsând loc Evului
Mediu Timpuriu.
Cum s-a ajuns la dispariţia celui mai important
imperiu?
În decursul anilor s-a încercat diferite răspunsuri,
începând cu Edward Gibbon. Toate converg, cu diferite confruntări
de idei, spre aceleaşi cauze directe:
-decadenţa morală;
-corupţie generalizată;
-indisciplină militară ce dă naştere unor
interminabile războaie civile;
-economie aflată într-o stare de
descompunere avansată, cu o inflaţie galopantă, mijloace de
producţie insuficiente sau desuete, respectiv folosirea
sclaviei;
-sistem militar desuet şi ineficace, în
acel moment pedestrimea fiind surclasată tactic de către
cavalerie;
-atacurile devastatoare, de neoprit ale
barbarilor germanici;
Toate aceste cauze demonstrează existenţa unui stat, a
unei structuri politice, economice şi militare
ce a dispărut prin implozie, sub presiunea devastatoare
a barbarilor.
Iar în urma acestei implozii nu a rămas nimic. S-au
aşternut secole ale unui ev mediu întunecat, finalizat prin
creştinarea succesivă a barbarilor, totul culminând cu anul 1000
dHr, an în care ultimii barbari se vor creştina, iar Europa va
intra într-o perioadă de refacere sub binecuvântarea
bisericii.
În toate aceste scrieri, biserica apare ca salvator al
civilizaţiei, al omenirii în general, ca singurul refugiu posibil
din cale tuturor elementelor distructive, începând cu rapida cădere
economică, trecând prin corupţia generalizată, creatoare de abuzuri
nesfârşite şi terminând cu atacurile devastatoare ale barbarilor
germanici. Biserica este singurul liant al civilizaţiei, ce va
menţine vie flacăra vieţii. Carol cel Mare se va creştina şi va
deveni Împărat Roman de Neam Germanic cu binecuvântarea Papei de la
Roma, punând capăt astfel devastărilor barbare.
În decursul timpului au apărut diferite scrieri, mai
mult sau mai puţin popularizate, în care cauzele prezentate
anterior sunt dezavuate. În totalitate, dar niciodată unitar,
cauzele sunt eliminate pe rând, astfel încât imaginea de ansamblu
se modifică radical, demonstrând existenţa unor alte cauze ce au
dus la dispariţia imperiului.
Şi toate converg către biserică. Fără a le numi în mod
direct.
În rândurile ce urmează voi încerca să prezint, cu
puţine mijloace, cauza principală a dispariţiei
imperiului.
Sper ca rândurile următoare nu vor fi considerate atac
sau ofensă adusă creştinismului, sau bisericii în general. Şi nici
nu vor fi folosite, aleatoriu, ca atac sau ofensă. Spun doar că
nu legea este rea, ci aplicarea ei.
