Un studiu american spune că, în cantități moderate, populara țuică de prună poate proteja inima și poate trata anumite probleme ale stomacului și bilei.

Băutura cea mai populară în rândul românilor este, mai nou, medicament. Nu e minciună, studiile biochimiștilor americani confirmă încă o dată că bătrânii nu greșeau deloc atunci când alungau bolile cu leacuri în care „picurau” și tradiționala băutură. Consumată cu moderație- nu mai mult de 30 de mililitri pe zi- poate combate cu succes bolile de inimă, de stomac și problemele la bilă, care fac viața un calvar multor români.

Care este însă secretul acestor vindecări miraculoase? Cercetătorii americani au descoperit că o enzimă prezentă în cactusul Karroll viridis enoae se găsește în cantități de opt ori mai mari în țuica de prune. „Această substanță are rolul de a reduce depunerile de colesterol de pe arterele care transportă sângele către inimă și este prezentă în peste o sută de medicamente naturiste cu rol în prevenirea aterosclerozei și, implicit, a infarctului miocardic. Consumul zilnic a 30 de ml de țuică de prună poate substitui însă cu succes acest tratament, la un preț mult mai mic”, spune Marius Radu, cercetător în cadrul Academiei Române.

Un alt grup de cercetători, de această dată germani, a descoperit în țuică șase tipuri de substanțe care hrănesc celulele roșii ale sângelui și care cresc cu 120% viteza de producere a hemoglobinei. Deși țuica are un conținut bogat în fier, acest lucru nu înseamnă că anemia se previne printr-o cură cu „suc de prună”, în lipsa unei alimentații corespunzătoare.

Un alt beneficiu pe care îl aduce țuica slabă organismului este reglarea funcțiilor hepatice, grație conținutului de vitamine A, B, C, D1 și D2, nedegradabile termic și ușor de asimilat. Băutura se recomandă în dischinzeii biliare, disfuncții ale ficatului provocate de o slabă irigare cu sânge a acestuia sau chiar constipație.

Pentru efecte maxime, țuica este indicată a aperitiv cu 10-15 minute înainte de servirea mesei de prânz (nu la micul-dejun!), pentru că favorizează absorbția nutrienților din alimente. În acest caz, nu trebuie să mai consumați alte băuturi alcoolice la masă.

Nutriționiștii români se feresc să vorbească despre beneficiile alcoolului, pe motiv că acesta este „un punct sensbil” la români. „Țuica face parte din categoria băuturilor distilate, iar noi ne ferim să le recomandăm pe acestea. Aveam un profesor în facultate care era adeptul unei cantități mici de țuică, înainte de masă, a la long, însă nu văd ce efecte ar avea o băutură care conține apă și extarctul acela din prună. Există studii care spun că alcoolul în cantități mici scad probabilitatea de boli cardiovasculare, însă acestea sunt discutabile. În plus, percepția oamenilor asupra cantității este diferită”, este de părere nutriționistul Corina Zugravu.

„Am vazut atâtea cazuri de hepatită, ciroze, chiar nu pot să vorbesc despre alcool ca medicament”, adaugă nutriționistul Lygia Alexandrescu.

Studiile efectuate de-a lungul timpului au demonstrat calitățile terapeutice ale alcoolului. În cantități mici, s-a dovedit că acesta poate fluidifica sângele, prevenind astfel formarea cheagurilor de sânge, are un efect pozitiv asupra neuronilor și poate stimula memoria. Mai mult, consumul moderat la persoanele de peste 60 de ani ameliorează capacitățile cognitive și reduce riscul de demență și Alzheimer.

Protecția inimii se bazează pe creșterea colesterolului bun concomitent cu scăderea nivelului colesterolului „rău” și a trigliceridelor. „O meta-analiză din 2002 a mai multor studii a arătat că, indiferent de cantitate, vinul reduce cu 32% riscul cardiovascular, iar berea, cu 22%. Recent, un alt studiu care a luat în calcul şi dozele, a arătat că şi berea, şi vinul protejează inima în aceeaşi măsură”, a declarat medicul Licia Iacoviello, de la „Naples University”, Italia.

Autorităţile în domeniul sănătăţii au stabilit limitarea consumului de alcool la două pahare /zi (20-30g de alcool) pentru bărbaţi şi la un pahar /zi (10-15 g alcool) pentru femei, aceste cantităţi fiind considerate suficiente pentru a asigura buna dispoziţie, fără riscul efectelor nocive pe termen lung.

Ele reprezintă un aport maxim posibil în 24 de ore şi nu doza zilnică medie. Adică unei persoane care nu a consumat alcool toată săptămâna nu i se recomandă să bea mai mult de două pahare la sfârşitul acesteia dacă nu doreşte să se expună riscurilor.