- Ce culoare e aia? Veeeerrdeeeeee!
Nimic mai banal nu? Doar așa ne învățăm copiii culorile, nu? De fapt știțți ce facem? Ne hrănim orgoliul. Avem atâta nevoie de validarea celorlalți și atât suntem de meschini, încât nu scăpăm nicio ocazie să arătăm cuiva câte chestii știm noi. Noi știm răspunsul la întrebare și asta nu trebuie să scape copilului.Dacă am vrea cu adevărat să-l învățăm culorile, i-am cere căciula aia verde.(după John Holt dacă nu mă înșel)