Citesti si sublinezi cu markerul. Esti singura in incapere. E singura zi in care poti citi, acasa se bormasineaza (mereu mereu e cineva) sau copilul e calare pe tine. Ridici capul si se invarte. Pleci capul si se invarte. Te ridici din biblioteca si se invarte. Se invarte tot cu tine. Se invarte masa, casa, biroul. Te ridici si pleci. Incerci sa iei situatia asa cum e si sa lasi invatatul pentru alta data. Mergi cu spaima in cap spre casa. Te gandesti la copil si la tine si la ce sa faci sa treaca. Ai mai fost la filmul asta. Vii dupa o luna in care ai avut 6 garzi x 6 nopti nedormite x 6 dimineti muncite dupa cele 6 nopti nedormite. Adunai cumva zile in care plecai luni la 7 si veneai marti la 8 seara. Nu esti singura asa, asta e meseria asta, e pe viata. Sa muncesti. Mult. Nu conteaza salariul, e o meserie sfanta. N-a contat nici la banca, dar n-a ras nimeni, pentru ca doamna care v-a dat creditul era o doamna. Pe 30 ani. N-avea nici astfalt unde urma sa te muti, dar erau blocuri...