Sări la conținut
Litere 473

Destine furate


A trecut ceva timp,
iar aerul inca mai miroase a flori de mar si salcam,
ma opresc pentru o secunda,si-l simt.
Amintirile-mi incerc sa le sfaram.


Am ascunse-n suflet,bagaje de suferinta,
de mult incerc cu gesturi incetinite
sa scap de ele.Dar nu am vointa...
Timpul ma omoara,ma striveste!


Moartea rapeste doar lucururile frumoase.
Memoria-mi cedeaza,imi sterge visele stinghere;
Mai stii,pierduti in abis,fauream vise trufase,
acum usor vlaga mi se stinge-n ale mintii unghere.


Acum e toamna.Totu-i decripit,
am doar iluzii prafuite,sarace,
esti doar o himera,pierduta-n infinit
Ramai acolo,nu te mai intoarce.