Decizia politică de a aloca 2% din buget pentru înzestrarea Armatei cel puțin pentru următorii 10 ani a făcut ca România să devină extrem de atractivă pentru marii producători de armament. În cursul acestui an, 2% din PIB înseamnă aproximativ 16,7 miliarde lei. Pe acești bani a început o luptă acerbă între marii jucători de pe piața de armament. Chiar dacă aceștia provin din țări aliate, disputa pentru contracte este fără menajamente. Taberele externe au aliați și în interiorul lumii politice de la București și lupta pe contracte s-a mutat în România. Iohannis și Statul Major General preferă armamentul american, Dragnea, Guvernul și PSD înclină spre producătorii europeni sau israelieni. O necesitate a României a devenit astfel un nou motiv de dat la gioale pentru politicienii de pe malurile Dâmboviței.

Ministerul Apărării Naţionale a trimis, în luna aprilie, o cerere către guvernul Statelor Unite ale Americii, în care îşi exprima disponibilitatea de a cumpăra rachete de tip Patriot. La vremea aceea, secretarul de stat în MApN Florin Vlădică a afirmat că s-a trimis o solicitare către Biroul de Cooperare în domeniul Apărării din România din cadrul Ambasadei Statelor Unite la Bucureşti, prin care România se declara interesată să achiziţioneze rachete de tip Patriot, urmând ca respectiva cerere să ajungă la guvernul american.
Iată că americanii au analizat rapid oportunitatea de a face bani, mai ales după vizita președintelui Klaus Iohannis, ocazie cu care s-a stabilit un acord pentru înzestrarea armatei române cu tehnică modernă, capabilă să facă față oricărei provocări. Un singur impediment: voința politică de a acorda pentru următorii 10 ani doi la sută din PIB pentru înzestrare.

Marți Departamentul de Stat american şi-a dat acordul de principiu pentru ca ţara noastră să cumpere rachetele Patriot şi a notificat Congresul de la Washington despre posibila tranzacţie. Ministerul Apărării de la Bucureşti şi-a exprimat interesul să cumpere şapte astfel de sisteme de apărare. Este vorba despre un contract de 3,9 miliarde euro. Această achiziție ar permite României să facă parte dintr-un grup select, având în vedere că doar 12 ţări şi Taiwanul au sistemul Patriot, considerat cel mai performant din lume: SUA, Germania, Grecia, Olanda, Spania, Polonia, Israel, Kuweit, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Turcia, Japonia, Coreea de Sud.
Departamentul de Stat al SUA a aprobat posibila vânzare a sistemului defensiv de rachete Patriot către România, inclusiv suport tehnic şi echipamente. Defense Security Cooperation Agency a anunţat că Guvernul României a solicitat vânzarea a şapte sisteme Patriot, în solicitare fiind incluse, printre altele, echipament de comunicaţii, instrumente şi echipamente de testare, echipamente de suport, generatoare, documentaţie tehnică, echipamente de antrenament, piese de schimb, instruirea personalului, servicii de suport tehnic şi logistic. Principalii contractori vor fi Raytheon Corporation din Andover, Massachusetts, şi Lockheed-Martin din Dallas, Texas.
Pentru implementarea acestui acord va fi necesar ca aproximativ 30 de reprezentanţi ai guvernului SUA şi 40 de reprezentanţi ai contractorilor să se deplaseze în România, pentru instalarea echipamentelor, verificarea sistemului, instruire şi suport tehnic şi logistic.
Deşi este în producţie de 40 de ani, sistemul Patriot este în continuă evoluţie. Sistemul Patriot, dorit de România, este dotat cu rachete de ultimă generaţie, construite, în special, împotriva celor balistice. Fiecare are o greutate de 350 de kilograme, poate să se deplaseze cu o viteză de 5000 de kilometri pe oră, are o rază de acţiune de 70 de kilometri şi poate să atingă o altitudine de 24 de mii de metri. Rachetele Patriot reprezintă un sistem de apărare avansat de tip sol-aer împotriva avioanelor sau rachetelor de croazieră sau balistice. Sistemul poate detecta în timp-record aproximativ 100 de ţinte şi să reacţioneze la ameninţare în doar câteva secunde şi poate ghida până la nouă rachete. Acesta este alcătuit din patru elemente: sistemul radar, centrul de control şi generatorul de energie electrică, turnurile de comunicaţii şi lansatoarele de rachete instalate pe camioane. Dacă reperează o ţintă, calculatorul poate lansa una sau două rachete, pentru a distruge obiectivul. Rachetele sunt ghidate în funcţie de traiectoria ţintei, rachetele versiunilor mai noi, chiar dacă au focoasă, sunt mult mai mici şi sunt calculate să distrugă ţinta prin impact.

Sistemul este bazat pe o remorcă mobilă, ce poate fi încărcată în avioane de tip C5 Galaxy, iar componentele sunt interoperabile, astfel încât ţările NATO pot colabora în asamblarea unui sistem de apărare, care poate fi instalat într-o regiune îndepărtată, precum graniţa turco-siriană.
Producătorul garantează că un camion poate fi echipat cu până la 16 lansatoare, însă armata Statelor Unite foloseşe, de regulă, de la cinci până la opt lansatoare per baterie. Fiecare lansator este echipat cu patru rachete, ultima versiune de tip Pac-3 având capacitatea de a susţine chiar şi 16 rachete. Lansatoarele pot fi dispuse şi coordonate cu până la un kilometru depărtare de centrul de control. Radarul funcţionează cu tehnologia reţelei de antene comandate în fază, care scanează cerul cu mii de fascicule pe secundă, iar în cazul în care depistează un obiect zburător, se concentrează asupra acestuia şi transmite informaţii asupra traiectoriei şi vitezei cu care se deplasează către centrul de comandă, care evaluează ameninţarea.
În prezent, pentru apărăre antiaeriană, armata română se bazează pe rachetele americane şi sovietice care datează din perioada războiului din Vietnam.

Oferta franceză

Grupul francez Matra Aérospatiale – Matra Missiles este unul dintre cei mai mari producători de rachete din lume. „Avem soluții în Europa, construite aici, ce sunt recunoscute ca activ NATO în contracararea amenințărilor balistice. Vorbim despre sistemul SAMP/T, bazat pe rachetele Aster“, spune Didier Philippe. Sistemul SAMP/T este operațional în Franța – în cadrul Forțelor Aeriene, în Italia – în cadrul Forțelor Terestre, în Marea Britanie – același sistem cu aceleași rachete este folosit pe fregate, iar acum se află și pe masa oficialilor din Armată, ca alternativă la sistemul Patriot, potrivit reprezentantului MBDA. „E un sistem mult mai modern care are numeroase avantaje față de sistemul Patriot din prezent, care e unul conceput încă din anii ᾽70“, susține Didier Philippe. „Unul dintre avantaje este că sistemul este funcțional pe 360 de grade, adică radarul «vede» împrejur, nu doar într-o singură direcție. Radarul Patriot «vede» doar pe 120 de grade, adică ai nevoie de trei, ca să poți acoperi totul. Radarul (n.r. – de pe sistemul SAMP/T) «vede» țintele care vin la foarte joasă altitudine, precum rachetele de croazieră, iar în același timp poate detecta și amenințările balistice. Sistemul Patriot are o antenă radar care, atunci când «privește» în sus, nu vede nimic din ce vine aproape de nivelul solului“, declara reprezentantul MBDA.

Potrivit acestuia, grupul european dezvoltă în prezent noua generație de rachete pentru sistemul Aster. „E vorba despre Aster 30 Block 1 NT, care poate face față rachetelor balistice pe o rază de 1500 de km, față de 600 de km în prezent, și poate contracara ținte dintre cele mai manevrabile“, spune reprezentantul MBDA, care susține că această variantă modernă va fi propusă și României.
„Noi avem mai multe proiecte pentru România. Unul e axat pe realizarea corvetelor și modernizarea fregatelor, unde noi propunem dotarea cu rachete Exocet (n.r. – navă-navă) și rachete Mistral (n.r. – pentru apărarea antiaeriană). Alt proiect se referă la apărarea de coastă, unde avem un sistem modern bazat pe familia Exocet. Pentru apărarea antiaeriană avem o propunere pentru toate cele trei straturi. Avem sistemul integrat Mistral – Mica pentru apărarea pe rază scurtă și foarte scurtă și sistemul Aster pentru amenințările antibalistice cu bătaie mare“, a detaliat oficialul MBDA.

Bugetul Apărării – de la propagandă la realitate

Săptămâna trecută la Cotroceni a avut loc Consiliul Suprem de Apărare a Țării, ocazie cu care ar fi trebuit discutate și parafate o serie de contracte privind achiziția de tehnică și echipamente militare necesare înzestrării Armatei Române. Teoretic, acestea se înscriau în marja stabilită politic de 2% din PIB, în urma acordului semnat de Klaus Iohannis la Washington cu Donald Trump. Problema este că, așa cum a declarat președintele Klaus Iohannis, ministrul Apărării, Adrian Țuțuianu, s-a prezentat în CSAT cu un raport care nu făcea nicio referire la suma de 2% din PIB.
„Pe ordinea de zi a ședinței CSAT s-a aflat și Planul de înzestrare a Armatei României 2017-2026, document care realizează o planificare multianuală a programelor de înzestrare, în concordanță cu prevederile Strategiei de înzestrare a Armatei României și ale Programului privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în anul 2026 și în perspectivă, în limitele resurselor alocate. Întrucât s-a constatat că acest document nu este elaborat în concordanță cu Acordul politic privind alocarea, până în anul 2026, a 2% din PIB pentru Apărare, inițiatorul, respectiv Ministerul Apărării Naționale, a retras acest Plan pentru a fi adaptat deciziei politice anterioare și prezentat într-o ședință viitoare a CSAT“, se arată în comunicatul Președinției. Așa cum, din păcate, s-a văzut în urmă cu două săptămâni, tehnica Armatei este mult depășită, fiind cea din anii 1980. Trei militari și-au pierdut viața după ce camionul cu care mergeau a rămas fără frâne în apropiere de Câmpulung. Conform unor surse, nici Departamentul de Achiziții, nici Statul Major al Armatei nu sunt interesate de tehnica de luptă de aici, ci doar de cea care se deplasează în teatrele de operații unde este prezentă Armata României la solicitarea NATO. Aceleași surse afirmă că există un prototip de tanc fabricat 100% de cercetători români și care ar face față cu brio oricărui tanc de ultimă generație. Dar pentru asta ar fi nevoie de voință politică și apoi de bani.

Șvaițerul militar

Acordul politic semnat anul trecut prevede: „Creșterea finanţării pentru Apărare, astfel încât, la nivelul bugetului pentru anul 2017, să se atingă 2% din PIB; Menținerea pentru următorii 10 ani, în perioada 2017-2027, a unui nivel de finanțare a Armatei de cel puțin 2% din PIB, iar în situația în care resursele financiare o vor permite, creșterea acestui procentaj în funcție de nevoile de securitate și de obligațiile pe care România și le poate asuma; Garantarea unui consens politic național între toate partidele parlamentare, care se obligă, indiferent că sunt la putere sau în opoziție, să respecte angajamentul ferm de susținere a alocărilor bugetare pentru Armată la nivelul constant de minimum 2% din PIB pentru următorii 10 ani; Susţinerea planificării bugetare multianuale a cheltuielilor militare, pentru asigurarea predictibilităţii politicii de înzestrare a Armatei României cu tehnică modernă de luptă, precum și dezvoltarea unor proiecte de cooperare între industria naţională de apărare și companii de profil din alte state“.

Patriot îi bagă pe miniștri în ședință

Ieri dimineață ambasadorul Statelor Unite la București a avut o întâlnire, la prima oră, cu premierul Mihai Tudose. Ulterior acesteia, șeful Guvernului i-a chemat pentru discuții pe ministrul Economiei, Mihai Viorel Fifor, pe ministrul Apărării, Adrian Țuțuianu, și pe șeful Statului Major General pentru a discuta despre pașii ce trebuie urmați după decizia Departamentului de Stat al SUA.
Premierul Mihai Tudose a explicat miercuri că problemele privind înzestrarea Armatei din CSAT nu au pornit de la nealocarea banilor în bugetul MApN, ci de la cum vor fi aceştia cheltuiţi, urmând să aibă o discuţie cu conducerea ministerului săptămâna aceasta sau cea viitoare.
Planul pentru înzestrarea Armatei a fost retras de pe ordinea de zi a CSAT, pentru că nu respecta cerinţa cu alocarea bugetară de 2% din PIB pentru cel puţin un deceniu, a anunţat preşedintele Klaus Iohannis, precizând că documentul va fi adaptat şi prezentat ulterior în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.
La rândul său, ministrul Apărării, Adrian Ţuţuianu, a avut și el, tot ieri, o întâlnire cu ambasadorul SUA, Hans Klemm, pe agenda discuţiilor fiind şi subiectul cumpărării de către România a unor rachete Patriot, dar şi parteneriatul strategic româno-american. Aceasta este prima întâlnire cu echipa ambasadei de la preluarea mandatului ministerial.
„Agenda discuţiilor a inclus continuarea şi aprofundarea unor teme de interes comun, precum evoluţia relaţiilor bilaterale între cele două armate, Parteneriatul Strategic România – SUA şi necesitatea consolidării cooperării în regiune. (…) Ambasadorul Klemm a felicitat autorităţile române în contextul anunţului făcut de Agenţia de Cooperare pentru Apărare şi Securitate (Defense Security Cooperation Agency) referitor la posibila achiziţie a şapte sisteme de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM), de tipul Patriot, configuraţia 3 plus“, potrivit unui comunicat de presă al MApN.
Ministrul Adrian Ţuţuianu și-a exprimat convingerea că realizarea acestui program va întări capacitatea de apărare a României, va consolida flancul estic al Alianţei şi va dezvolta şi consolida Parteneriatul Strategic dintre România şi SUA. Ministerul Apărării Naţionale precizează faptul că va informa periodic opinia publică referitor la derularea programului de înzestrare cu sistemele HSAM. „Adrian Ţuţuianu a exprimat aprecierea faţă de angajamentul ferm al SUA pentru asigurarea stabilităţii şi securităţii în regiunea Mării Negre, prin întărirea măsurilor de descurajare şi apărare stabilite la Varşovia“, se mai arată în comunicat.

Paris, je t’aime

Modul în care a reacționat președintele la schimbarea premierului Sorin Grindeanu a arătat că între Klaus Iohannis și Liviu Dragnea a existat o înțelegere. Șeful statului a acceptat să nu pună bețe-n roate acestui proces. Motivul a ieșit la iveală după ce a picat guvernul Grindeanu. Surse din mediul politic au afirmat că președintele Klaus Iohannis a fost extrem de deranjat de faptul că Sorin Grindeanu nu a respectat înțelegerea de a aloca 2% din PIB pentru Apărare. Mai mult, președintele a fost nemulțumit și de promisiunile făcute de Sorin Grindeanu (foto stânga) cu ocazia vizitei efectuate în Franţa. Atunci, fostul premier ar fi parafat o serie de înțelegeri, pe care nu le-a discutat şi agreat cu șeful statului. Fostul premier ar fi făcut o serie de promisiuni Franței în domeniul economic, inclusiv achiziții de tehnică militară. Acest lucru l-a deranjat pe Klaus Iohannis, pentru că România și-a luat niște angajamente față de partenerii americani în legătură cu modul în care vor fi cheltuiți banii ce vor fi alocați înzestrării.

Pe 8 iunie, fostul premier Sorin Grindeanu a făcut o vizită oficială în Franța, prilej cu care s-a întâlnit la Paris cu omologul său Édouard Philippe. Cei doi au discutat despre parteneriatul strategic româno-francez, despre intensificarea cooperării economice dintre România şi Franţa, dar şi despre viitorul Uniunii Europene în contextul Brexitului. Cu o zi înainte, pe 7 iunie, fostul premier a participat la ceremonia de aderare a României la Agenția pentru Energie Nucleară a OCDE (NEA). Pe surse, am aflat că fostul premier Sorin Grindeanu era interesat să găsească o altă variantă la sistemul de rachete Patriot. Pe HotNews a apărut un interviu cu vicepreședintele grupului european MBDA, Didier Philippe (foto). MBDA este un conglomerat format din francezii de la Matra, italienii de la Alenia Marconi Systems, englezii de la British Aerospace, nemții de la Lenkflugkörpersysteme GmbH și spaniolii de la Inmize Sistemas SL.

A rămas ca-n gară

După ședința de la Guvern în care premierul Mihai Tudose şi miniştrii Apărării Naţionale şi Economiei au analizat necesarul de înzestrare a Armatei, Adrian Ţuţuianu, ministrul Apărării, a precizat că o decizie în privinţa tipului de rachete pe care partea română vrea să le achiziţioneze se va lua după ce vor fi stabilite toate detaliile tehnice şi toate elementele care ţin de acest program, menţionând că există şi alte oferte de la alte state partenere care sunt analizate. „Când vom avea mai multe date, cu maximă transparenţă vom aduce la cunoştinţă public“, a afirmat Țuțuianu, precizând că sunt evaluate toate variantele posibile. „Poate fi o soluţie care să meargă spre Parlament, sau nu“, a mai spus acesta, precizând că CSAT se va pronunţa cu privire la acest aspect înainte de a fi propus un act normativ Parlamentului. De asemenea, Ţuţuianu a precizat că există şi o ofertă europeană pentru un astfel de sistem de rachete. „Avem oferte şi de la alte state partenere, le analizăm pe toate şi vom decide aşa cum este mai bine pentru securitatea naţională“, a precizat ministrul Apărării.

Armata României

Conform Global Firepower, România deține în prezent 72.750 de soldați, 31 de avioane de luptă, 26 de atac, 78 de transport, 26 de antrenament și 68 de elicoptere, 827 de tancuri, 1.456 de vehicule blindate, 413 piese de artilerie și 188 lansatoare de rachete. Avem în total trei fregate, șapte corvete, 20 de nave de patrulare și cinci puitoare de mine. Toate acestea sunt susținute cu un buget care în 2016 a fost de doar 2,1 miliarde dolari, când necesarul de 2% ar fi fost de 3,6 miliarde dolari.

Eduard Pascu, Sebastian Lazăr