Daca sunteti in posesia a una bucata odrasla de sex masculin in jurul varstei de 12 ani, cred ca v-ati aflat sau va aflati in faza obsesiilor pentru anumite cuvinte. Adica domnul meu face o pasiune subita pentru vreun amarat de cuvintel, nu neaparat din categoria "cool" si-l utilizeaza pana la epuizare. Pana la epuizarea interlocutorului, nu a rabdarii sale personale. Cuvantul in cauza devine obiectul a nenumarate jocuri verbale, poante mai mult sau mai putin bune, iar pustiul il azvarle in dreapta si-n stanga cu netarmurita generozitate. V-am mai povestit eu despre glumele nesarate cu si despre pensia bunica-sii pe care le-am ascultat pret de vreo luna, fara sa pot pune stavila imaginatiei obraznicului meu.Ei, cuvantul de ordine din aceasta saptamana este "sarman". Una-doua imi tranteste o propozitie potrivita.Exemplu de dialog:"Imi cumperi si mie cutare joc (de calculator, adica!)?""Nop""De ce?""E prea scump si inutil. Il joci cateva zile si pe urma nu te mai apropii...Bani cheltuiti