Atunci cand inveti o limba straina aproape de la zero si esti pus in situatia de a invata si de a vorbi limba respectiva cu nativi, initial se petrece un fenomen curios... Asemeni lui Tarzan te concentrezi pe esenta mesajului pe care vrei sa il transmiti, "me Tarzan", "me hungry" evident exemplele sunt doar de dragul exemplului dar intelegeti voi.
Atunci cand inveti o limba straina si esti in zona de incepator in creierul tau se petrece ceva ciudat. Ca prin farmec inveti sa transmiti in 3 cuvinte ce altfel ai fi transmis in limba ta nativa in 5 minute de "vorba goala".
Inveti sa reduci la esenta, sa fi scurt, concis si practic. Esti un maestru al rezumatului! Mai intai inveti cuvintele esentiale.
Sunt niste caramizi mari pe care construiesti fundatia mesajului pe care vrei sa il transmiti. Ulterior inveti tot felul de artificii verbale, cuvinte care sunt de prisos in conversatie dar daca este sa continuam exemplul cu fundatia, aceste artificii ar putea fi doar ceva care sa dea culoare unei constructii, culoare care la fel de bine ar putea sa lipseasca.
Cuvinte care initial atunci cand le identifici in vorbirea uzuala a nativilor te zapacesc. Iti da impresia ca navighezi prin niste ape tulburi si vanezi cuvinte cheie din care sa construiesti un mesaj. Toata aceasta vorbarie o dai la parte initial concentrandu-te pe cuvintele esentiale. In mintea ta este un blank imens pana nu te agati de cuvintele esentiale pe care le identifici.
Tot acest proces al vorbirii in acest stadiu nu este deloc facil. Fiecare alaturare de cuvinte presupune un efort substantial si creierul lucreaza activ. Procesul este obositor.
Etapa urmatoare. In etapa urmatoare incepi sa recunosti acest balast de cuvinte si care daca la inceput ingreuneaza mesajul facandu-l greu de inteles si de urmarit, acum brusc, descoperi ca ii da o oarecare forma stilistica.
Creierul tau deja rutinat in astfel de procese mentale trece in zona inconstientului procesele care devin astfel semiautomate sau automate. Cu alte cuvinte "te trezesti vorbind" si procesul de compunere al frazelor nu mai este un proces constient care sa solicite atat de mult creierul. Procesul revine in zona constientului atunci cand ai nevoie sa faci constructii verbale mai complicate.
Observi ca te pierzi chiar si tu in nesemnificativ si fata de procesele cognitive initale care se concentrau pe strict mesajul de transmis incepi sa acoperi mesajul initial cu tot felul de cuvinte parazit, " dupa parerea mea, considerand aceste aspecte am putea trage concluzia ca, in definitiv aceasta optiune ar putea fi considerata, tehnic vorbind etc" In acest proces de saturare a mesajului cu cuvinte pe care initial nici nu le concepeai si a caror folosire te deranja enorm incepi treptat sa uiti de esenta mesajului.
Dar niciodata nu o sa uiti structura pe care ai parcurs-o ca sa ajungi aici. Si te trezesti uitandu-te la semenii tai vorbind limba ta nativa, cum folosesc o gramada de cuvinte balast in conversatie neintelegand cum de folosesc 75 de cuvinte inutile cand ar fi putut sa foloseasca doar 10 esentiale!