Documentele de mai sus (1. demisia semnată de fostul preşedinte Klaus Werner Iohannis, 2.adresa prin care Administraţia Prezidenţială a înaintat acea demisie către Parlamentul României) circulă, de 2 zile, în spaţiul public.
Sursele Vestea spun că una din sursele care a dat la presă demisia lui Iohannis ar fi chiar CCR, pe considerentul că e vorba de un document de interes public clar.
Mai pe româneşte, nici măcar controversaţii de la CCR nu au mers pe o scuză (des vehiculată, inclusiv în Neamţ) de tipul că ar fi vorba de un document referitor la persoană, că DGPR etc.
În Neamţ, în ultimii ani, şi Prefectura şi Consiliul Judeţean au
refuzat de câteva ori să ofere astfel de documente (mai ales în
epocile Arsene şi imediat post Arsene) – dispoziţii de preşedinte
de CJ, ordine de prefect – pretextând fel de fel de motive
închipuite. Că a fost vorba de demiteri ale unor ocupanţi de
funcţii publice sau de delegare de atribuţii (de exemplu) fel de
fel de aghiotanţi (uneori chiar şi şefi de instituţii) „secretizau”
cu de la sine putere astfel de documente oficiale.
Acceptau s[ dea informaţii din acele documente dar refuzau să ofere
copie-fotografie după document.
De fiecare dată, Vestea a spus că astfel de practici sunt, în fapt, nişte tertipuri ilegale şi abuzive. Am explicat că e o diferenţă majoră între documente referitoare la cazuri punctuale şi personale (de exemplu un act referitor clar la o persoană, cum ar fi un ajutor de urgenţă sau social…) şi chestiuni care privesc activităţi de interes major public. Am argumentat cu numirile sau demiterile secretarilor de stat care sunt date presei ca şi documente, mai sunt şi publicate în Monitorul Oficial şi chiar pe siteurile Guvernului şi Ministerelor.
Documentul de mai sus şi faptul că el a ajuns, OFICIAL!, la opinia publică ar trebui să mai lărgească orgoliul profesional al unor angajaţi la din instituţiile din Neamţ, al unor şefi. Cu accent pe unii jurişti care adaugă la lege sau vin cu interpretări aberante care încalcă legea…
Daniel VINCA
