gazda

diavolul îmi bate la ușă ce vrei mă ? – du-te naibii, îi zic la care el bate din nou cu zâmbetul lui șic cu zâmbetul ăla al lui de flirt zâmbetul lui șăgalnic spre viclean cu el îmi bate uneori în ușa ochiuluicu el îmi bate sonor în ușa urechii cu el mă tachinează pe limbă împingând parcă ușa gusturilor mele verbale..

diavolul îmi bate la ușă – ce vrei băi ?du-te naibii, îi zic de data asta în gând fără să-i răspund..ignor bătaia ca pe un ciripit de păsări cu care m-am obișnuit..

el face de trei ori stânga (ori dreapta)`mprejur și schimbă ritmul bătăilor lui până face din ele cântec până face din ele poezie până face din ele