Am iesit seara pe usa hostelului din Irkutsk dupa un binemeritat dus, cu destinatia Mongolia. Initial trebuia sa ne urcam in tren seara si dimineata sa ne trezim in Mongolia. Teoretic.

Practic, nu am mai luat trenul direct Irkutsk – Ulan Bataar, ci ni s-a nazarit o idée mai practica si mai ieftina – tren Irkutsk – Ulan Ude (Rusia) si de acolo autobuz pana in Ulan Bataar. Toate bune si frumoase, cumparam bilete pana la Ulan Ude, ne urcam in tren si dimineata suntem in Ulan Ude – primii in statia de autobus, ce sa vrei mai mult? De la gara stiam de la o tanti ca e 200 de ruble taxi pana la statia de autobus, asa ca ne-a dus nenea de mai jos, intr-o masina care semana cu cea a lui Fred Flintstone. Din clipa in clipa ma asteptam sa ne zica sa dam din picioare:

Am zabovit vreo trei sferturi de ora prin Ulan Ude inainte sa o pupam pe mother Russia goodbye:

In fine – primii in statie. 40 minute mai tarziu apare si autobuzul Ulan Ude – Ulan Bataar – bucurie, entuziasm, in 9 ore aveam sa fim in Mongolia. Nooot! Brusc apare o cireada de Americano-francezo-turisti cu basaul cat Mongolia, aparent cu bilete rezervate din timp. Asadar tot autocarul era plin ochi – singurul pe zi, iar din tren tocmai coborasem. Cum viza de Rusia expira a doua zi, panica, stupoare. Ne amicim repede cu un cuplu – ea rusoaica el mongolez – lui ii expira viza in aceeasi zi cu cantec si trebuia neaparat sa fie in Ulan Bataar. Asa ca ne lipim ne el si ne duce pe niste stradute la o autogara, un fel de Obor rusesc asa, de unde am luat o dubita pana la orasul de granita, Kyakhta.

In Kyakhta, taxi Lada pana la punctul de frontiera. Frontiera era in pauza de masa asa ca am stat in acest peisaj doua ore:

Granita Rusia – Mongolia nu se poate trece decat cu un vehicul – bicicleta sau masina mai specific. Cum nu aveam niciuna, sunt doua dubite care ofera acest serviciu de border crossing pentru 150 ruble. Zis si facut, dupa un lung sir de scoate actele-baga actele am trecut granita si am mers cu dubita pana in Sukhbataar, la vreo 20km e granita, de unde ne-am aranjat cu un taxi pana in Ulan Bataar – 15000 torongi, adica vreo 9 euro, 5 ore de mers cu taxiul.

In fine, am ajuns in Ulan Bataar - de departe cel mai poluat oras in care am fost pana acum. Not much to do, either - pretty boring. desi am tras cateva poze prin centru, unde este si cazarea o noapte, inainte de plecarea in tur 8 zile: