Acasa la geam ...

Graurii ma pindesc din pomi ...

Asteapta sa le pun placinta pe pervaz...

Le pun si bucatele de carne si daca le este foame, maninca. Daca mai pot astepta ... asteapta sa aduc placinta, ca ei prefera sa le gatesc. Initial m-am gindit ca din cauza sarii prefera placinta asa ca le-am presarat sare si pe bucatile de carne, insa ei tot placinta o prefera, ceea ce e ciudat, ca mititeii se chinuie o gramada sa vineze o rima din pamint. Da, le-am pus si carne cruda si gatita insa ei tot placinta o prefera, nu stiu de ce.

Vin cu stolu', insa toti se tem de apartul foto si abia citiva isi fac curaj sa vina pe pervaz, repede-repede ca ii urmareste ochiul cel mare si rau !

Apoi am vazut ca vine mama graure, indeasa in cioc 3-4 bucatele de placinta si zboara cu ele.

E clar ca au facut pui si le duc de mincare ! Filmele si pozele sunt de o calitate destul de proasta pentru ca aparatul focalizeaza mereu pe copacul din fundal, orice as face, sorry, insa se poate vedea fara probleme !

Problema e ca porumbeii vin si fura mincarea graurilor iar astia mici se tem sa intre intre ei Doua minute am lasat caserola cu placinta pe pervaz si deja s-au prezentat ochiosii ! Ia uite ce fata au facuit cind au vazut atita placinta !

Incet-incet, greurii mei au prins curaj sa dea tircoale pe linga porumbeii mari si rai si sa fure si ei cite o bucatica de placinta.

Si apoi au aparut puii pe pervaz : cafenii si urlatori nevoie mare ! Inca nu li s-a schimbat vocea si hiraie, gijaie, fac ca toate visele la geam si zbiara din toti bojocii sa fie hraniti !

Mamicile au fost precaute : au ascuns puii dupa perdea ( afara pe pervaz ) si dadeau ele ture cu placinta in cioc, de la un colt la celalat al pervazului si repetir.

Mamicile ingrijorate nu au reusit sa tina puii prea mult timp ascunsi dupa perdea, ca aia mici nu au mai avut rabdare pina venea mama sa le bage in cioc placinta si au venit dupa ea.

Pai ce faci, de ce ai zburat ? Noua cine ne mai baga placinta in cioc ?

Hai mai mama, vino inapoi ! Promitem ca o sa stam cuminti, ascunsi dupa perdea !

Vezi, ti-am spus ca suntem cuminti ...

... pina nu mai suntem ! Da' ce faci, hai odata cu placinta aia, ca murim de foame !

Hai baga-mi in cioc, ce mai stai ! ?

Nu ii da lui ! E rindul meu, baga-mi mie in cioc, mama !

Mamicile isi hraneau puii si se inghionteau intre ele : da-te fa de-aici, sa ramina placinta numai pentru puii mei !

Da' puii nu au nici o treaba, ei cer placinta de la oricine se nimereste in zona. Si ce daca nu e mamica lui ? Aici sunt doua mamici, fiecare cu puii ei :

Hai da-mi ! Placinta sa fie !

Doar ca asta nu era ma'sa, asa ca a fost ignorat cu gratie... Tzeapa !

Puii s-u uitat cum maninca mama si au incercat sa faca si ei ...

... si totul a mers struna pina cind trebuiau sa inghita. Acolo li se rupea filmul, ca stateau cu bucatica de placinta in cioc si nu stiau cum sa faca ...

Se bitziiau pe pervaz cu placinta in cioc, de colo-colo si nicicum nu pricepeau cum sa inghita bucatica aia.

Mamicile, dupa ce au vazut ca puii s-au prins ce au de facut, au plecat si de atunci nu mai stau cu ei pe pervaz, ca sa nu vina sa ceara, ci sa incerce pina se prind cum sa inghita . Foarte frustrati pui, ca mama nu ii mai baga in seama !

Stategia mamicilor a dat roade, ca nevoia te invata ! Puii vazindu-se " parasiti", neajutorati, au incercat si au incercat pina s-au prins cum sa inghita mincarea. De acum sunt copii mari, intarcati si pe cont propriu !