Ieri dimineata cand am iesit prima data afara in curte si m-a izbit aerul ala rece de l-am simtit pana-n plamani, apoi am vazut masina inghetata bocna, dupa care am vazut si apa pasarilor inghetata, ei bine, atunci am realizat ca am intrat de-a binelea in frigurosul noiembrie.
Afara incepe sa apara un iz de zapada si-n zilele senine si luminoase (caci da, dupa mai bine de doua saptamani avem si noi soare) vad zapada pe crestele muntilor.

Pomii au inceput brusc sa se dezbrace si au aranjat curtea cu frunzele lor ce fac matoancele sa turbeze in zilele cu vant. Cum adie vantul si ridica o frunza, cum apar descreieratele si se arunca, sar si incearca sa le prinda. Unde-ti arunci ochii, vezi o mata-n aer.
S-au facut cat purcelele (sau purceii, dupa caz), au niste blanite de cer smotoceala grea si-s foarte rasfatate.
Sunt impartite in grupuri, triburi, tabere, cum vreti sa le spuneti, sunt rautacioase, sunt geloase si se mai bat, dar atunci cand mananca isi fac loc una alteia si mananca toate in liniste. Si mi-s cu atat mai dragi cand vad lucrul asta.
Gainile sunt grase, s-au imbracat in penajul de iarna cu culori frumoase si stralucitoare si nu mai oua. Nu am mai auzit o cotcodaceala de ouat de nici nu mai tin minte. De acum la primavara vom avea o tura noua.
Desi mai sunt vreo trei caposi, puii au inteles intr-un sfarsit ca trebuie sa doarma in cotet si nu pe o bara de-a chioscului, iar ratele sunt albe-albe, grase, cracanate si frumoase. Toate sunt imbracate in penele de iarna.


Mairon s-a imbracat si el in blanita de iarna, iar pe la mustati i-au aparut fire albe :).
Prin gradina au aparut niste zapaciti de bobi, semn ca nu i-am cules asa cum trebuie.