În dreptul penal român, distrugerea este o infracțiune ce protejează patrimoniul și alte interese sociale conexe, fiind reglementată în Codul penal. Această infracțiune poate fi comisă în forme simple sau calificate, diferențierea bazându-se pe mijloacele folosite, scopurile urmărite și gravitatea faptei. Articolul de față analizează caracteristicile juridice, elementele constitutive și implicațiile celor două forme ale infracțiunii, având în vedere legislația română.

Distrugerea simplă este reglementată de articolul 253 din Codul penal, care prevede că:

„Distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuințare a unui bun aparținând altuia se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.”

De asemenea, fapta de distrugere poate să priveascp un înscris sub semnatură privată, ce aparține unei alte pe...