Dumitru Prunariu, singurul român care a ajuns în spațiu, atrage atenția, într-un interviu, că Agenția Spațială Română va fi dizolvată în Ministerul Cercetării, pierzându-și astfel independența managerială. Directorul va fi un funcționar public angajat al ministerului, care indiferent de performanțe nu va mai putea fi mutat niciodată de pe post.

– Domnule Dumitru Prunariu, pe site-ul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitizarii s-au publicat condițiile de concurs pentru ocuparea postului de Director General al Agenției Spațiale Române. Se aud păreri împărțite referitoare la condițiile de organizare. Unii cercetători cu activitate recunoscută consideră chiar că s-ar compromite profesional dacă ar participa în acele condiții la concurs. Care este opinia dumneavoastră că unul din cei mai consacrați specialiști în domeniu?

-Agenția Spațială Română (ROSA) este o instituție publică finanțată integral din venituri proprii, funcționând conform H.G. nr. 923/1995 în sistemul autorității de stat pentru cercetare-dezvoltare.
Având în vedere amploarea luată în lume de activitățile spațiale și importantă instituțiilor internaționale și naționale care coordonează astfel de activități, având în vedere și implicarea acestor activități în economie și viață de zi cu zi a societății, la mijlocul anului 2021 a fost demarat procesul de reorganizare a ROSA, că entitate în subordinea directă a Guvernului României, cu scopul de a eficientiza activitatea acesteia, respectiv reorganizarea ei că entitate cu inițiativă legislativă, de a-i asigura rolul inter-instituțional/inter-ministerial pe care îl are, cât și de reprezentare și coordonare a diverselor organisme, dar și pentru asigurarea adecvată a finanțării pentru activitatea curentă a ROSA.
La baza procesului a stat analiză activității ROSA cu accent pe cea de reprezentare internațională1 precum și pe cea de organizație cu activitate inter-instituțională/inter-ministerială și de securitate.2
Procesul de reorganizare a fost stopat la nivelul unor direcții ale autorității de stat pentru cercetare-dezvoltare (M.C.I.D.), care își doresc demult subordonarea ROSA.
Referitor la concursul de Director General ROSA, reprezentanții acesteia și-au exprimat disponibilitatea de a acordă sprijin în vederea elaborării metodologiei și a condițiilor de concurs pentru ocuparea funcției de DG-ROSA. Acest aspect a fost discutat în ședința Consiliului Științific al ROSA din decembrie 2022, în corelare cu reorganizarea instituțională a agenției noastre spațiale. O adresă oficială a fost înaintată reprezentanților M.C.I.D. în acest sens.

– Cum se va desfășura concursul? Cine a întocmit metodologia și tematica de concurs? ROSA a fost consultată?

– Metodologia de concurs și tematică de concurs (bibliografia) s-au realizat fără consultarea ROSA. Acestea, specificate în anunțul pentru lansarea concursului pentru ocuparea funcției de DG-ROSA nu sunt specifice funcției pentru care se organizează concursul.
Pe lângă această, este logic că un astfel de concurs să se organizeze abia după reorganizarea instituțională a ROSA, în afară de cazul în care există anumite interese particulare.

– Cum au fost stabilite cerințele postului? Se spune că acestea ar încălca anumite ordine sau regulamente ale Ministerului.

– Cerințele postului au fost stabilite prin extragerea cerințelor minimale din fișa postului de DG-ROSA, pusă la dispoziția M.C.I.D., fiind formulate că cerințe cu caracter general, total insuficiente profesional pentru postul de DG-ROSA și fără a ține seama de pregătirea profesională pe care ar trebui să o aibă conducătorul unei astfel de instituții.
Unele dintre cerințe încalcă chiar prevederile Ordinului M.C.I.D. nr. 21980 din 22.12.2022 privind aprobarea metodologiei de concurs pentru ocuparea funcției de director general la instituțiile și unitățile care funcționează în subordinea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizarii. Conform acestui ordin, la condițiile specifice de îndeplinit pentru ocuparea postului de director general, se solicită candidatului „să fie specialist în cel puțin unul din domeniile de activitate ale instituției, atestat cel puțin că cercetător științific gradul II (CS II) sau să dețină un grad de cercetător științific experimentat echivalent, care îndeplinește cel puțin standardele minimale naționale pentru CS II în domeniul de activitate al instituției, în vigoare la dată publicării anunțului pentru concurs”. În cerințele pentru concursul DG-ROSA publicate pe site-ul ministerului se specifică drept cerință: deținerea „gradului științific minim CS II sau deținerea titlului de doctor în științe inginerești sau matematică și științe ale naturii”. Titlul de doctor se obține mult mai ușor decât titlul de Cercetător Științific chiar gradul III, cu atât mai mult gradul ÎI, că să nu mai vorbim de atâtea controverse privind modul de obținere al unor titluri de doctor. Extinderea domeniului de competență de la cel aero-spațial la științe inginerești sau matematică și științe ale naturii scade drastic capacitatea unui posibil candidat la postul de DG-ROSA de a înțelege implicațiile și a conduce competent o astfel de instituție. Teoretic, în aceste condiții ar putea ajunge să conducă agenția spațială și un horticultor care are doctorat în creșterea verzei.

– Ce anomalii ați mai descoperit în condițiile de concurs?

– Bibliografia precizată în anunțul de concurs nu este specifică postului de director general al unei agenții spațiale, fiind specifică unui concurs pentru ocuparea unui post de funcționar public.
O altă anomalie care se regăsește în condițiile de concurs este încheierea unui Contract Individual de Muncă (CIM) între cel care va deveni DG-ROSA și M.C.I.D., practică inexistentă în relațiile cu alte instituții și organizații aflate în coordonare/subordine, cu atât mai mult cu cât ROSA este instituție publică finanțată integral din fonduri proprii, cu personalitate juridică, al cărei director general în mod legal trebuie să fie angajat al acesteia, având contract de muncă cu instituția pe care o conduce.

– Spuneți-ne cum stat lucrurile până în prezent. Cine a reprezentat pe plan internațional interesele României prin ROSA?

– Până acum, impunerea pe plan internațional a intereselor României prin ROSA s-a realizat prin manageri ai acesteia care au avut statutul de membrii titulari ai Academiei Internaționale de Astronautică, cel mai înalt forum internațional de recunoaștere individuală în domeniul științelor spațiale și au avut funcții de conducere și reprezentare, aleși pe criterii de competență, în instituții internaționale de profil precum Agenția Spațială Europeană (ESA) sau Comitetul ONU pentru Explorarea Pașnică a Spațiului Extra-atmosferic, pentru a numi doar câteva. Activitățile cosmice reprezintă un domeniu preponderent internațional. Dacă nu ești recunoscut de comunitatea internațională din domeniu nu aduci României nici un beneficiu, acorduri, contracte, înțelegeri, proiecte ci doar apuci eventual să te fotografiezi la reuniuni internaționale cu adevărații decidenți în domeniu și să te lauzi cu pozele postate pe Facebook.
De asemenea, prin semnarea pe termen nedeterminat a CIM între M.C.I.D. și câștigătorul propusului concurs de DG ROSA, acesta devine un funcționar public angajat al ministerului, care indiferent de performanțe nu va mai putea fi mutat niciodată de pe post, și nicidecum un adevărat manager al ROSA cu parametri de performanță verificabili periodic, creîndu-se condițiile favorabile că ROSA să fie reorganizată că sub-direcție în cadrul unei direcții a M.C.I.D., această piezandu-și competențele și prestația internațională câștigate în mulți ani până acum.

– Care ar fi interesul subordonării ROSA?

– Care ar fi interesul? Se spune că întotdeauna trebuie să urmărești banii. Cu o contribuție la ESA de 45 de milioane de euro anul acesta, care se reîntoarce aproape integral sub formă de proiecte de cercetare-dezvoltare și tehnologice pentru România, gestionate tehnic prin ROSA și financiar prin minister, prin „reforma” cu acest concurs, în opinia mea este evident că managementul și chiar manipularea acestor programe și fonduri devine prioritară pentru anumite grupuri de interese. Multe ministere nu sunt conduse real de miniștri, care vin și pleacă la câteva luni, ci de directori care ocupă pe viață funcții de personal public angajat pe termen nedeterminat, versați în promovarea de reglementări și metodologii care să legalizeze interese de grup sau personale, nu rareori în detrimentul interesului național.
Când Agenția Spațială Europeană (ESA) a semnat, în 2011, cu guvernul României Acordul de cooperare, a cerut în mod expres, cunoscându-se potențialul de corupție din România, separarea instituției care asigura plata contribuției (acum M.C.I.D.), de cea care asigura urmărirea tehnică a proiectelor (ROSA) și de cea care asigura finanțarea și controlul financiar al proiectelor (ESA). Prin dizolvarea ROSA în M.C.I.D., sau cu controlul integral al acesteia de către M.C.I.D. se creează condiții favorabile de „intervenții” în managementul tehnic și financiar al proiectelor, creând și confuzii nedorite la nivelul ESA. Și astfel, credibilitatea și competență României vor fi compromise pe termen lung.
Multe din aceste aspecte au fost discutate în ședința de Consiliu de Administrație al ROSA din dată de 20 ianuarie 2023, dar reprezentanții ministerului din CA, după ce au fost de acord cu concluziile, au refuzat să semneze procesul-verbal și să îl prezinte că atare ministrului.

-Ați discutat cu ministrul Sebastian Burduja? Ce așteptări aveți de la acesta?

– Cunoscându-l mai demult pe ministrul Burduja și apreciind în mod deosebit eforturile de a plăti restanțele noastre la ESA acumulate de câțiva ani, având în vedere și încărcarea și stresul generat de coordonarea unui domeniu atât de vast că cercetarea, inovarea și digitizarea, personal consider că acesta a fost indus în eroare când a semnat ordinul de organizare a concursului de DG-ROSA cu toate condițiile din anexele stufoase, dând credit propunerilor interesate formulate de unele structuri din minister.

-Susțineți că dizolvarea ROSA în Minsterul Inovării va crea condiițiile pentri intervenția politicului în actul de management. Ce propuneri aveți ca acest lucru să nu se întâmple și cum vedeți organizarea ROSA?

– Ca o concluzie, consider că pașii de urmat sunt: reluarea în regim de urgență și definitivarea procesului de reorganizare a ROSA în subordinea directă a Guvernului României, suspendarea actului administrativ de organizare a concursului și a metodologiei de concurs și reluarea acestuia în condiții de legalitate după reorganizarea ROSA.
Îmi exprim toate aceste opinii în calitate de participant în 1991 la fondarea Agenției Spațiale Române, la reorganizarea ei în 1995, de fost președinte al acesteia în perioada 1998-2004, după ce s-a încercat o preluare politică a ei în 1997, de fost președinte al Consiliului Științific și al Consiliului de Administrație al ROSA și de actual membru în CA. Asta pe lângă experiență internațională vastă în domeniu și pozițiile importante pe care le-am avut și le am încă în organizații de profil internaționale.
__________________________________

1) Activitate de reprezentare
Agenția Spațială Română este autoritatea desemnată să reprezinte România în aplicarea Acordului dintre România și Agenția Spațială Europeană – ESA. (Legea nr. 262/2011).
Agenția Spațială Română reprezintă România în cadrul NATO – Programul Science for Peace and Security, precum și în alte organizațîi internaționale în care se promovează interesele României.
Agenția Spațială Română promovează cooperarea internaţională prin reprezentarea în relaţiia cu:
• Biroul Națiunilor Unite pentru Afaceri Spaţiale (UNOOSA),
• Comitetul pentru Cercetare Spațială (COSPAR),
• Consiliul Internațional pentru Știință (ICSU),
• Federația Astronautică Internațională (IAF),
• Academia Internațională de Astronautică (IAA),
• EURISY,
• Consiliul Consultativ pentru Cercetare în domeniul Aeronautic în Europa (ACARE),
• Asociaţia Instituțiilor Europene de Cercetare în Domeniul Aeronauticii (EREA),
• Asociaţia Europeană a Industriilor Aerospaţială şi de Apărare (ASD),
• Agenția Europeană de Apărare (EDA),
• Comandamentul Strategic al Statelor Unite (USSTRATCOM),
• Administrația Națională a Aeronauticii și a Administrării Spațiului (NASA),
• Centrul Naţional de Studii Spațiale (CNES) etc.

2) Activitate interinstituțională/intreministrială și de securitate
· ROSA asigură coordonarea şi secretariatul Grupului Inter-ministerial pentru cercetare-dezvoltare în domeniul Securităţîi (GIMS) (H.G. nr. 1574/30.09.2004);
· Agenția Spațială Română asigură coordonarea Grupul Interinstituțional pentru Cercetare, Dezvoltare, Inovare în domeniul Securitățîi (GI-CDIS).
· ROSA a organizat, conduce și asigură secretariatul Grupului de lucru Inter-instituțional GNSS (GLI-GNSS).
· ROSA este autoritatea responsabilă național pentru Programul European GNSS, în componentele acestuia GALILEO și EGNOS.
· ROSA asigura reprezentarea în forurile de conducere, de securitate și tehnice din cadrul Comisiei Europene, Agenției GNSS European (GSA) și Agenției Spațiale Europene (ESA).
· ROSA este Autoritatea Publică Responsabilă (APR) pentru subdomeniul „Spațiu Cosmic”, din domeniul „Spațiu și Cercetare” în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 98/2010 aprobată prin Legea nr. 18/2011 și modificată prin Legea nr. 344/2015 și Legea nr. 225/2018. ROSA evaluează, propune spre desemnare, monitorizează și controlează Infrastructuri Critice Naționale din domeniul de competență. ROSA asigura reprezentarea în Grupul de Lucru Inter-instituțional pentru Protecția Infrastructurilor Critice (GLIPIC), grup de experți în coordonarea Primului Ministru pentru reglementarea Protecției Infrastructurilor Critice în România.
· ROSA este autoritatea națională pentru certificare a organizațiilor și utilizatorilor din România pentru acces în infrastructurile GRID și de eScience. ROSA a implementat și gestionează RomanianGRID CĂ care emite certificate digitale PKI recunoscute în cadrul celor mai mari infrastructuri GRID și eScience din mediul academic și de cercetare, membre IGTF (Interoperable Global Trust Federation). RomanianGRID CĂ este membru EUGridPMA, componentă europeană a IGTF.
· Agenţia Șpaţială̆ Română participă, ălături de alte structuri cu atribuţîi, la evaluarea riscurilor determinate de că̆deri de obiecte din atmosferă sau din spațiu, cu prioritate pentru cele care deţ̦în surse radioactive/nucleare (Ordinului M.A.I. nr. 181/12.08.2010).
· Agenţia Șpaţială̆ Română este punct de contact tehnic pentru serviciul european Copernicus Emergency Management Service – Mapping și asigura împreună cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență relația dintre autoritățile române și dispeceratul european în situații de urgență.

Cotidianul RO