Ce lege te chinuie, ne-nduplecată și cruntă

Rostogolindu-te spre unirea cu marea?

Singur tu, ziua întreagă, vezi frumusețea,

i-auzi dulcele cântec

și numai tu o pierzi,

amândoi țărmurii-n trecerea ta se scaldă

cu nenumărate și vii culori jucându-se

pe flori, pe stânci , pe bolovani;

Îți mai amintești chiparosul îmbrățișat