Un număr record de 488 de profesionişti din domeniul mass-media se află la închisoare în întreaga lume, deplÎnge organizaţia Reporteri Fără Frontiere (RSF) în bilanţul său anual, care contabilizează totodată un număr de 46 de jurnalişti ucişi, cel mai mic din ultimii 20 de ani, informează AFP, preluată de Agerpres.
"Niciodată după crearea bilanţului anual al RSF în 1995 numărul de jurnalişti aflaţi în detenţie nu a fost atît de mare", constată organizaţia nonguvernamentală pentru apărarea libertăţii presei, într-un comunicat publicat joi.
Această majorare puternică, de circa 20% într-un an, "este în principal cauzată de trei ţări": Myanmar, Belarus şi China, a cărei lege asupra securităţii naţionale impusă în 2020 în Hong Kong a provocat o creştere bruscă a numărului de jurnalişti plasaţi în detenţie în acest teritoriu, subliniază RSF.
"De asemenea, niciodată pînă acum RSF nu a înregistrat atîtea femei-jurnalist aflate în detenţie", în total 60, cu o treime mai multe decît în 2020, subliniază asociaţia.
Chiar dacă bărbaţii constituie în continuare cea mai mare parte a jurnaliştilor aflaţi după gratii în lume (87%), Republica Belarus este ţara care a trimis la închisoare mai multe femei-jurnalist (17) decît confraţi de sex masculin (15).
Cele cinci ţări unde la 1 decembrie se înregistra cel mai mare număr de jurnalişti aflaţi în închisori sînt China (127), Myanmar (53), Vietnam (43), Belarus (32) şi Arabia Saudită (31).
Totodată, numărul de jurnalişti şi profesionişti din mass-media ucişi a atins cel mai scăzut nivel al său din ultimii 20 de ani, cu 46 de morţi, constată RSF. "Această tendinţă în scădere, care s-a accentuat din 2016, se explică în special prin evoluţia unor conflicte regionale (Syria, Iraqşi Yemen) şi prin stabilizarea fronturilor după anii 2012 şi 2016, extrem de sîngeroase", analizează RSF.
Majoritatea acestor decese sînt asasinate: "65% dintre cei ucişi sînt luaţi în mod intenţionat drept ţintă şi eliminaţi", denunţă organizaţia.
Mexicul şi Afghanistanul rămîn şi în acest an cele mai periculoase ţări pentru jurnalişti, cu 7 şi respectiv 6 jurnalişti ucişi, urmate de Yemen şi de India pe locul trei, cu cîte 4 jurnalişti ucişi în fiecare.
RSF contabilizează de asemenea cel puţin 65 de jurnalişti şi colaboratori ai mass-media reţinuţi ostatici în lume, cu doi mai mulţi ca anul trecut. "Toţi sînt ostatici în trei ţări din Orientul Mijlociu: Syria (44 de jurnalişti), Iraq(11) şi Yemen (9)", exceptîndu-l pe jurnalistul francez Olivier Dubois, reţinut din aprilie în Mali, detaliază RSF.

Pe de altă parte, în România, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a obținut Marele Premiu al Universității din București la categoria „Alumnus/Alumna” anului. Alte trei premii importante (Cel mai inovator program de studii, Cea mai bună lucrare de licență, Cea mai bună teză de doctorat) au fost decernate profesorilor și studenților FJSC, în cadrul ceremoniei online „Premiile Senatului Universității din București”, desfășurate miercuri, 15 decembrie 2021, se arată într-un comunicat de presă, preluat de siteul www.romania-actualitati.ro.

Decanul FJSC, conf. dr. Antonio Momoc, a declarat că„premiile Senatului UB obținute de studenții și absolvenții Facultății de Jurnalism reprezintă o recunoaștere a calității programelor de studii ale facultății, a muncii de cercetare în științele comunicării și în analiza mass-media depuse de profesori și studenți, a preocupării conducerii facultății pentru dezvoltarea permanentă a ofertei educaționale prin introducerea unor programe universitare inedite. Propunerile conducerii facultății pentru acordarea acestor premii colegilor noștri au avut în vedere competiția internă și modul în care aceste lucrări de cercetare și inovare s-au remarcat în spațiul public.”

Marele premiu „Alumnus/Alumna” al Senatului UB a fost obținut de Monica Ulmanu, absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (specializarea: Jurnalism, promoția 2000-2004), jurnalistă la „The Washington Post” și cîștigătoare a Premiului Pulitzer pentru Jurnalism explicativ în anul 2020 pentru o serie de articole pe tema schimbărilor climatice („2C: Beyond the Limit” - „The Washington Post”).

Premiul „Cel mai inovator program universitar în domeniul Științe sociale” a fost cîștigat de masteratul „Modă, publicitate, consum”, lansat în 2021 de lector univ. dr. Dan Podaru. Programul s-a bucurat de un succes imediat în rîndul studenților și al candidaților, care au apreciat noutatea programului și caracterul său interdisciplinar.

Cea mai bună lucrare de licență din domeniul Științe sociale a fost declarată lucrarea „Activismul studențesc în social media”, autor: Adrian-Vasile Lăzărescu, coordonator: lect. univ. dr. Camelia Cușnir. Lucrarea analizează discursul celor trei federații studențești reprezentative la nivel național (ANOSR, USR, UNSR) pe rețelele de socializare, identificând felul în care este construită în spațiul public online dezbaterea privind problemele de interes pentru comunitatea studențească. Cercetarea contribuie la înțelegerea fenomenului implicării civice a tinerei generații.

Premiul „Cea mai bună teză de doctorat din domeniul Științe sociale” a fost acordat lucrării „Alegerile prezidențiale din România în rețelele de socializare online: Informare, dezinformare, manipulare, fake news”, realizate de asistent univ. dr. Bogdan Oprea, sub coordonarea prof. emerit univ. dr. Mihai Coman. Teza aduce o contribuţie semnificativă la înţelegerea transformărilor din comunicarea politică și social media din România.

Bogdan Oprea a fost și unul dintre invitații emisiunii Serviciul de noapte cu Maria Țoghină.

În link-ul de mai jos puteți urmări ediția din 24/25 mai 2021 a Serviciului de noapte cu Maria Țoghină:

https://www.facebook.com/romaniaactualitati/videos