m-am întâlnit cu îngerul de-o vremene întâlnim regulat zilnic – paremereu absent aidoma aerului eu îl inspir el mă inspiră  îi dau câte un cot uneoriîl înghiontesc în coasta luminii și tace învăluit în răbdare ca pasărea învăluită de cântec precum copilul îmbrățișat de mamă la fel ca setea stâmpărată de sete degeaba mă distanțez că nu fac altceva decât să mă adâncesc în apropiere degeaba fug de el sau de mine că de la fixarea numelui meu încoace chiar și așa adăpostit la umbra-mi sunt o prelungă întâlnire o prelungă întâlnire prelungă