Ne tragem din maimute, stim cu totii. Inrudirea genetica dintre noi si cimpanzei este de circa 95-99%.

In urma cu doua milioane de ani, capacitatea craniana a hominizilor a crescut de la 500 cm³, cat au cimpanzeii, la 680 cm³, cat a avut homo habilis. Apoi creierul a atins 900 cm³ la homo erectus, si 1400 cm³ la homo sapiens. Cresterea dimensiunii creierului uman a fost unul dintre cele mai rapide episoade de evolutie, atentioneaza Edward O. Wilson, in “Sensul existentei umane”.

“Specia noastra e aproape inconstienta de existenta altor feluri de stimuli in lipsa unor instrumente care sa le identifice”, spune acelasi Wilson.

Vazul la homo sapiens este posibil intre 400 si 700 nanometri in spectrul electromagnetic, in timp ce fluturii, de exemplu, au posibilitatea de a vedea sub 400 de nanometri, ceea ce ii ajuta sa gaseasca polenul si nectarul florilor.

In privinta auzului, suntem programati sa detectam sunete cu frecvente situate intre 20 si 20.000 de hertzi. Sub registrul uman, elefantii comunica unii cu altii prin infrasunete. La fel si fluturii si alte insecte. In timp ce deasupra registrului uman, liliecii emit ultrasunete. Delfinii si pestii comunica tot prin ultrasunete, motiv pentru care lumea subacvatica nu este una a tacerii, asa cum am fi tentati sa credem.

Nici in privinta gustului si mirosului nu stam mai bine. Avem unul dintre cele mai slabe simturi olfactive dintre toate fiintele de pe pamant.

Dar avem unul dintre cele mai dezvoltate creiere…