Drag cititor fidel și infidel,
Uite că în sfârșit scapi de mine. Poate ți-ai dat seama de mult timp de ce postez așa de rar.
Odată, când am început să scriu pe bloguri, postam în fiecare zi.
În fine, ăsta-i motivul. În timp ce scriam cărți, cochetam cu măicia,
Ani de zile am amânat inevitabilul.
O persoană așa de introvertită ca mine, care se simte bine doar în solitudine absolută, ce poate să facă în viața ei decât să se călugărească?
M-am gândit des la călugărie, cum am spus.
Cred că aveam 22 de ani când am luat decizia să mă fac maică, însă un preot m-a descurajat.
I-am dat dreptate... pe atunci încă nu știam în ce direcție să merg.
Însă după atâția ani de chin în lumea în care nu m-am simțit niciodată și nicăieri acasă, când am intrat în mănăstirea în care deja sunt - postare...