Cum ne place sa adunam si povestirile pozitive, chiar daca n-ar fi neaparat din categoria celor care atrag atentia prin spectaculos, mai jos o povestire scurta despre o intamplare absolut normala. Surprinzator, nu toata lumea vrea acasa si, deloc surprinzator, calitatea profesorilor Scolii de Agenti Targu Ocna este remarcata de cursanti.

De curand am participat la Seminarul Tehnic International “Autoapararea – Educatie si Spirit” editia a VII- a, 07-09 iunie 2017, organizata la Scoala de Agenti de Penitenciare de la Targu Ocna. Un bun prilej de a cunoaste modul de lucru, atmosfera din cadrul institutiei noastre de invatamant , oameni noi, alta generatie de colegi, inlocuitorii nostri.

Dar, motivul acestor relatari este altul.

Am fost extrem de surprins de discutia cu un elev al scolii, care mi-a impartasit dorintele si asteptarile sale, creionand real si obiectiv atmosfera din unitatile noastre vazuta in perioada de practica, cu plusuri si minusuri.

I am urat succes in noua profesie, sa aiba sansa sa fie repartizat cat mai aproape de casa, de familie. Raspunsul a fost unul naucitor:

– Nu vreau acasa. Vreau sa ajung in unitatea de unde provin majoritatea profesorilor mei, vreau ca intr o zi sa devin la fel ca ei, profesor.

Profesorii si perioada de mentoring sunt baza carierei fiecaruia. Daca tu, profesor, reusesti sa trezesti astfel de sentimente si trairi elevului tau, inseamna ca menirea si rolul tau si a atins scopul. Pentru asta va respect!

Nu ne ramane decat sa continuam si sa adaugam elemente in baza pregatirii noilor colegi.

Cu siguranta toti elevii au asteptari, vor sa puna in practica ceea ce teoretic au invatat la Scoala de Agenti de Penitenciare, sa se integreze in angrenajul fiecarei unitati. Acum depinde in mare parte de cum si in ce fel sunt gestionati, valorizati, indrumati si incurajati.

Viorel Voicu, vicepresedinte FSANP