E toamnă și-i Octombrie, o lună plină de belșug,
Cu strugurii plătind simbrie, la tescul fără beteșug,
Cu murături și varză acră – acidul lactic, vitaminizat
Ce-n iarnă fi-vor hrană sacră, românului, chiar cibernetizat.
Gutui cu puful moale, galben, se fac dulceața cu pectină ,
Ce-are culoare de goblen și gust exotic de glicină –
Mi-aduc aminte de bunica, cum robotea la bunătăți,
Iar eu ce nu știam ce-i frica, scobem borcanele-n mustăți!...