foșnește pasul zilei trecând prin mine lin secunda ei în urmă-mi rămâne amintire k sufletul d vânturi `n pădurile de pin k apele d viață în albia unor coaste k foșnetul d rochii într-un concert străin

cu foșnet pasul zilei mă trece p furiș d parcă am sări iar garduri de istorii secunde și momente buluc d stufăriș ce-agață pantalonii și vârfuri de izmene

foșnește pasul zilei trecând prin mine iar eu musafir d probă de-o parte și de alta cu urme inegale îmi crește-o formă-n dar cu foșnet d ciocane cu urmele cât dalta