foșnește pasul zilei
trecând prin mine lin
secunda ei în urmă-mi
rămâne amintire
k sufletul d vânturi
`n pădurile de pin
k apele d viață
în albia unor coaste
k foșnetul d rochii
într-un concert străin

cu foșnet pasul zilei
mă trece p furiș
d parcă am sări iar
garduri de istorii
secunde și momente
buluc d stufăriș
ce-agață pantalonii
și vârfuri de izmene

foșnește pasul zilei
trecând prin mine iar
eu musafir d probă
de-o parte și de alta
cu urme inegale
îmi crește-o formă-n dar
cu foșnet d ciocane
cu urmele
cât dalta