Primarul general, Gabriela Firea, are de soluţionat situaţii tragice. Zeci de mii de oameni au de recuperat şi acum proprietăţi confiscate de regimul comunist. Unii au sentinţe judecătoreşti prin care orice zi de întârziere încarcă „nota de plată“ a Municipalităţii sau chiar buzunarul primăriţei.

În luna ianuarie, instanţa a decis plata unei penalităţi de 144.347,9 lei pentru fiecare zi de întârziere a soluţionării unui dosar de retrocedare, iar în martie, într-un alt dosar, plata a 290 lei pe zi de întârziere. Disperată de creşterea numărului de dosare prin care oamenii cer despăgubiri pentru întârzieri şi de amploarea sumelor solicitate, Gabriela Firea a început să-şi trimită emisarii să-i convingă pe oameni să renunţe la aceste sentinţe, promiţându-le restituirea proprietăţilor.

Conform unui act normativ, persoanele care până la 1 ianuarie 2017 nu au primit o decizie de recuperare a proprietăţilor de la autorităţile locale mai au şase luni la dispoziţie să le obţină. În caz contrar, ei rămân pentru totdeauna fără aceste proprietăţi. Datele oficiale arată că la primăriile din toată ţara mai sunt 33.000 de dosare nesoluţionate, doar 24.000 din proprietăţi fiind returnate cu acte în regulă. 65.000 de dosare au fost trimise Autorităţii pentru Restituirea Proprietăţilor, care ar trebui să-i despăgubească pe oameni. Cele mai multe dosare nerezolvate sunt în Capitală. Cifrele oficiale spun că ar fi 24.000, primarul general vorbeşte de existenţa a 40.000, în realitate se estimează cifra de 60.000 de dosare nesoluţionate. Unele dintre aceste dosare sunt deja anchetate de procurorii anticorupţie, deoarece Comisiile de despăgubiri ar fi comis abuz în serviciu acceptând evaluările exagerate.

Cazuri disperate
Într-o discuţie live cu cititorii, după circa o lună de la preluarea mandatului, juristul Mihai Grigore îi prezenta Gabrielei Firea cazul lui Andrei Grosu, dosar 1314/2001, care nu este nici în prezent soluţionat. Omul cere restituirea în compensare a unui teren la valoare egală cu terenul revendicat. Grosu are şi o decizie CEDO, care obligă statul român să îi dea terenul solicitat. „Ce aveţi de gând să faceţi în acest caz, ştiut fiind că, în baza art. 24 din Legea contenciosului administrativ, şeful instituţiei publice răspunde de nerespectarea sentinţelor judecătoreşti definitive şi irevocabile?“, întreba juristul. Reacţia de anul trecut a Gabrielei Firea a fost o nouă amânare şi o sfidare a deciziei CEDO. „Cu privire la dosarul administrativ nr.1314 constituit în baza notificării nr. 2075/09.05.2001 formulate de către Grosu Andrei prin care a solicitat imobilul-teren situat în București, str. Museteşti FN, sector 1, vă aducem la cunoştinţă că dosarul a fost transmis în data de 08.06.2016 Direcţiei Patrimoniu, pentru punct de vedere cu privire la raportul de expertiză transmis, situaţia juridică şi istoricul de adresă al imobilului-teren notificat.“

Penalitate de top
La ora actuală, petiţiile bucureştenilor adresate primarului general arată situaţii disperate. Unii oameni riscă să fie aruncaţi în stradă, alţii mor în aşteptarea soluţionării. Primarul general recunoaşte că problema retrocedărilor este cea mai grea din toată „moştenirea“ Municipalităţii, dar nu a făcut niciun gest reparatoriu. Dimpotrivă. În cazul procesului doamnei Mariana Manta, încheiat în ianuarie anul acesta, care are de recuperat 27.741 mp, instanţa „obligă pârâtul (recte Primăria Municipiului Bucureşti prin primar general – n.r.) să plătească penalităţi de întârziere în cuantum de 144.347,9 lei pe zi de întârziere“. Femeia are de primit circa cinci milioane de euro, dosarul fiind în prezent la executorul judecătoresc. Ea nu vrea să renunţe nici în ruptul capului la proprietate, motiv pentru care Firea şi-a trimis emisari să o roage să renunţe la executare, cu promisiunea că-i va returna terenul. Cândva, nu se știe când.

Amenzi judecătoreşti
Un caz similar s-a petrecut pe data de 2 martie, când instanţa a amendat-o pe Firea cu 290 de lei pe zi (8.700 de lei pe lună), pentru că nu pune în aplicare sentinţe judecătoreşti definitive şi irevocabile. Vina nu-i aparţine exclusiv primarului general, ci şi fostului şi actualului arhitect-şef al Capitalei, care nu a reparat abuzurile comise. Motivarea hotărârii a fost dată pe 10 mai, de judecătorii Tribunalului Bucureşti, în care se spune că: „Aplică primarului general al Municipiului București o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere de la data de 02.03.2017 (290 lei/zi) şi până la executarea obligaţiei ce rezultă din titlul executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 5930/22.09.2015 a Tribunalului Bucureşti, definitivă prin decizia civilă nr. 1283/07.03.2016 a Curții de Apel București. Obligă Unitatea Administrativ-Teritorială Municipiul Bucureşti – prin primar – la plata către reclamanţii Vărvăroi Valentin, Ajidaucei Mihaela Daniela şi Radu Lenuța a unei penalităţi de 100 lei pe zi de întârziere, de la data de 02.03.2017 şi până la data executării obligaţiei prevăzute în titlul executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 5930/22.09.2015 a Tribunalului Bucureşti, definitivă prin decizia civilă nr. 1283/07.03.2016 a Curţii de Apel Bucureşti“. Decizia poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la executare.

Soluţiile primăriței
În replică, Primăria Capitalei a transmis un comunicat în care susţine că va ataca hotărârea instanţei după ce va primi motivarea. În plus, „instanţa de recurs a admis excepţia lipsei calităţii procesual pasive a Municipiului Bucureşti prin primarul general, prin urmare primarul general nu are calitate în acest dosar. Amenda la care se face referire a fost aplicată pentru neexecutarea sentinţei nr. 5930/22.09.2015, devenită irevocabilă prin decizia nr. 1283/07.03.2016, prin care CGMB a fost obligat să emită o hotărâre de încadrare urbanistică aferentă terenului în suprafaţă de 1.838 mp din Şoseaua
Gh. Ionescu Siseşti nr. 273, sector 1“, se spune în comunicat.
Ceea ce nu spune Firea este că primarul general este cel care emite proiecte de hotărâri aprobate sau nu de Consiliul General, în acest caz fiind vorba despre Sorin Oprescu. Mai mult, primarul general a tratat politicianist problema, anunţând, în februarie 2017, că a „înfiinţat un comitet pentru analizarea şi eficientizarea soluţionării dosarelor înregistrate la Primăria Municipiului Bucureşti, în temeiul Legii nr. 10/2001. Comitetul va fi coordonat de Tomnița Florescu, viceprimarul Capitalei, care are ca misiune identificarea cât mai rapidă a unor soluţii pentru accelerarea procesului de soluţionare a dosarelor de retrocedare. Comitetul va elabora, de asemenea, propuneri de modificare a legislaţiei care să uşureze procedura de analiză şi să fluidizeze activitatea instituţiilor implicate în acest proces“.