Într-o zi geroasă de iarnă, Malcolm deschide librăria pe
care o și deținea, nu pentru că se aștepta ca cineva să-i viziteze
magazinul, ci pentru că pisica care conviețuia în acest mic paradis
al cărților, trebuia și ea hrănită. Nu s-ar fi gândit vreodată că
prima persoană care avea să-i viziteze librăria va fi o agentă FBI.
Gwen nu căuta o carte sau vreo recomandare din partea librarului,
ci avea nevoie de ajutorul lui Malcolm, ca să înțeleagă mai bine
pașii unui criminal în serie, care încă activează. I se aduce la
cunoștință că mai multe crime sunt relaționate cu o postare pe
blog, scrisă chiar de el, la începuturile librăriei - postarea
viza, din punctul lui de vedere, opt opere de ficțiune pe care le
considera că urmează tiparul unei crime perfecte. Din detaliile
primite despre victime, Malcolm explică conexiunile cu operele
detectiviste și încearcă să ajute agenta cu următorii pași pe care
criminalul îi poate face în următoarele zile.
Vestea-șoc îl tulbură din prima seară, făcându-l să
recitească postarea de pe blog de acum ceva ani. Nu are cum să nu
recitească operele și să analizeze operele încă o dată, iar în
același timp ceva îl macină, pentru că-și aduce aminte de ce nu mai
citește din acest gen literar. Nu durează mult și primește un
comentariu pe blog - „Sunt la jumătatea listei
tale. STRĂINII ÎN TREN, terminat; ASIGURARE PENTRU MOARTE kaput;
CAPCANĂ MORTALĂ, văzut filmul. La capătul listei (nu mai durează
mult), luăm legătura. Sau știi deje cine sunt?”.
Romanul este un omagiu adus ficțiunii polițiste,
care nu se limitează la lista propusă de personajul principal, ci
și la noile apariții, recomandări personale și multe
altele.
„Lectura avidă de romane polițiste în adolescență
nu te pregătește pentru viața reală. Mă număr printre cei care au
crezut că viața de adult va fi mult mai livrească decât s-a dovedit
ulterior.”
„Toate operele de artă mi se par strigăte
de ajutor, dar mai ales poeziile. Când sunt bune, și cred că
poemele cu adevărat bune sunt puține, e ca și cum un străin mort de
mult ți-ar șopti la ureche, încercând să se facă
auzit.”
Reguli pentru crima
perfectăeste un roman pentru iubitorii de
thriller, romane polițiste, pentru că întreaga intrigă este
generată de alte opere din același segment, de aceea este important
să citiți lista celor opt crime perfecte, înainte să citiți cartea
pentru că romanul de față prezintă intriga, desfășurarea acțiunii
și chiar deznodământul operelor. Am postat pe instagram lista, o
puteți accesa aici, dar o voi lăsa și la finalul acestei
postări.
De la prima pagină am avut un șoc (pentru că se declară
o autobiografie), urmată apoi despre un avertisment din partea
naratorului - personajul principal, Malcolm -, iar acest lucru m-a
prins, m-a prins tare cartea.
Am citit foarte rapid cartea pentru că m-a intrigat
foarte tare, devorând chiar mai bine de jumătate de carte într-o
seară. Cumva romanul sparge tiparele în ceea ce privește narațiunea
unui roman plin de mister pentru că apar pe parcurs din ce în ce
mai multe dezvăluiri și întorsături de situație, ceea ce nu e des
întâlnit în operele detectiviste pentru că marea dezvăluire, cumva
se întâmplă spre finalul romanului (nu spun că nu avem și-un final
clasic, dar nu este doar atât). Din primele capitole sunt
într-adevăr indicii, care sporesc suspiciuni, tipare, care pe mine
din ce în ce mai tare m-a făcut să nu las cartea din mână. Ca-n
toate recomandările mele în ceea ce privește un roman polițist,
este bine să știți cât mai puțin cu putință despre rezumat, pentru
a trăi cu adevărat narațiunea.
Lista celor opt crime perfecte:
?The A. B. C. Murders, Agatha Christie
?The Secret History, Donna Tartt
?Strangers on a Train, Patricia Highsmith
?Red House Mystery, A. A. Milne
?Malice Aforethought, Anthony Berkeley Cox
?Double Indemnity, James M. Cain
?The Drowner, John D. Macdonald
?Death Trap, Ira Levin
Nota: 9.5/10
Titlu: Reguli pentru crima perfectă
Autor: Peter Swanson
Editura: Editura Litera
Recenzie: Claudiu
