25 august 1991.
Vacanță de studenți. Vară pe sfârșit. Petrecere de weekend cu gașca din liceu și alți invitați.
În sufrageria de bloc, veioza din colț, de după fotoliu, face atmosfera mai intimă. Dă magie întunericului.
Te văd pentru prima oară. Flirtezi cu o domnișoară de la Drept. Ea are chipul numai zâmbet și un râs cristalin.
Și dintr-o dată… pur și simplu știu. Că ești bărbatul meu. Că pe tine te aștept dintotdeauna. Că toată noaptea asta va fi despre noi doi.
Mă așez pe fotoliul cu pricina și te privesc. În ciuda luminii difuze și deși nu fac nimic special, știu că așteptarea mea e cumva evidentă, provocatoare. Și că tu vei veni.
Nu ridici ochii, dar deja și tu știi. Închei conversația cu domnișoara politicos. Vii.
“Îmi acorzi acest dans?”
“Desigur.”
E ca și cum dansez pentru prima data. Miros un bărbat pentru prima data. Mă lipesc complet de trupul lui pentru prima data. Aproape că nu mai respir, îmbătată de secundele pline.
Nu spunem nimic, dar corpurile noaste se bucură. Se recunosc. Se știu ca din alt dans, ca din alte vieți. Ne-o iau cumva înainte într-o conversație doar a lor. Blândă. Delicată. Tandră. Mult dorită. Acceptată.
Mă fascinează amestecul dintre nou și deja al meu. Necunoscut și recunoscut. Surpriză și totuși prevăzut. Neașteptat și atât de așteptat.
Melodiile se succed ca mărgelele pe firul unei îmbrățișări fără sfârșit. Ceilalți s-au evaporat. Nu i-am mai văzut cu adevărat în seara aceea. Erau în jurul nostru, desigur, dar vraja dintre noi îi estompa.
Ne așezăm la un film. Dirty dancing. Eu ca o regină înscăunată. Tu la picioarele mele, pe jos. Ceilalți undeva în decor.
Scena e doar a noastră. Jucăm în filmul ăsta și noi. Ești foarte aproape. Îmi doresc să mă atingi. Și iar știu ce vei face, dinainte.
Îmi deschei șireturile opincuțelor roz. Îmi masezi tălpile ca și cum îți aparțin. Îmi place prea tare ca să mă întreb cum de ai atât curaj, atâta siguranță. Parcă dansăm încă.
Îmi cânți la chitară pe versuri de Nichita. Ceilalți aplaudă încântați. Ochii mei și ochii tăi se văd doar ei. Amețitor. Suntem doar noi.
E deja dimineață. Ultimul dans îmbrățișat. Îmi ceri numărul de telefon. Îl spun o singură dată. Știu că nu-i nevoie să-l repet. Ne despărțim, deși nimic nu ne mai poate despărți. Mă simt a ta pentru toată viața.
