O omidă pâș-pâș
Tăia frunze hârșt-hârșt
Și se întreba-ba
Ce rost avea ea:
Frunzele le ciup-ciup
Le ronțăi și fug-fug
Semăn cu un tub-tub
Sau cu un șurub.
Rigle-rigle rup-rup
Pe copac eu urc-urc
Cu pantofii flup-flup
Moi din cauciuc!
Pe-o perie cu moț-moț
O să mă cocoț-coț.
Mă prind cu-n cârlig-lig
Și-o să stau un timp
Agățată ting-ting
De un umeraș-aș
Până mă preschimb-schimb
Într-un fluturaș!
© Mihaela Chitac, 2016