Refugiaţii rohingya au depus luni o
plîngere
împotriva Facebook şi au cerut despăgubiri de 150 de miliarde de
dolari de la reţeaua de socializare pe care o acuză că a permis
difuzarea mesajelor de ură care vizează această minoritate etnică
pe platforma sa, transmite AFP,
preluată de
Agerpres.
Plîngerea depusă la o instanţă din California, unde are sediul
Facebook, susţine că algoritmii folosiţi de Facebook a favorizat
dezinformarea şi ideologiile extremiste care au dus la acte
violente în lumea reală.
"Facebook-ul este ca un robot programat cu o singură misiune: să se
dezvolte", scriu reclamanţii.
"Realitatea de netăgăduit este că extinderea
Facebook, alimentată de ură, diviziune şi dezinformare, a lăsat în
urma sa sute de mii de vieţi rohingya devastate", continuă
documentul consultat de AFP, mai
scrie Agerpres.
Cei mai mulţi dintre rohingya, o minoritate etnică musulmană,
s-au refugiat în Bangladesh începînd cu 2017, după ce au fugit de o
campanie violentă de represiune în Myanmar, ţară predominant
budistă în care sînt consideraţi clandestini, deşi sînt acolo, în
multe cazuri, de cîteva generaţii. Refuzînd să se întoarcă în
Myanmar dacă nu li se garantează securitatea şi drepturi egale,
refugiaţii trăiesc în colibe improvizate şi în condiţii
insalubre.
Mulţi Rohingya care au rămas în Myanmar nu beneficiază de cetăţenie
şi sînt ţinta violenţelor comunitare şi ale discriminării din
partea juntei de guvernămînt.
Plîngerea colectivă depusă luni la San Francisco susţine că
algoritmii Facebook împing anumite profiluri de utilizatori spre
grupuri şi mai extremiste, o situaţie ideală pentru "conducătorii
şi regimurile autocratice".
Organizaţii care apără drepturile omului au
criticat de mult timp Facebook pentru că nu s-a implicat suficient
în lupta împotriva dezinformării şi a informaţiilor
false.
Chiar şi atunci cînd platforma este alertată asupra conţinutului de
ură, ea nu acţionează, dau asigurări unii critici, care susţin că
astfel de situaţii conduc la persecutarea minorităţilor şi poate
chiar afecta rezultatul unor alegeri.
Frances Haugen, o lansatoare de alertă care a părăsit Facebook
în luna mai şi a denunţat practicile fostului său angajator, a
declarat în faţa Congresului că reţeaua, a cărei companie-mamă a
fost redenumită recent Meta, alimentează "violenţa etnică" în unele
ţări.
Conform legislaţiei americane, este puţin probabil ca Facebook
să fie considerat responsabil pentru mesajele postate de
utilizatorii săi. Pentru a evita această capcană legală, plîngerea
rohingya evidenţiază faptul că legislaţia din Myanmar, care nu
oferă nici un fel de protecţie de acest fel, ar trebui să aibă
prioritate.
Contactat de AFP, Facebook nu a reacţionat luni seară la ştirea
privind depunerea acestei plîngeri.
