Am devenit din ce în ce mai interesată de modalitățile de
exprimare în ultima perioadă, cred că înțelegeți și de ce, având în
vedere că suntem nevoiți să ne baricadăm prin case. Inițial am
găsit titlul acestei cărți pe internet și am reușit să descarc
varianta în PDF în limba engleză. Am citit o parte așa, după care
am dat de titlul tradus pe Librăria online Libris.
Recunosc că sunt mai comodă de felul meu, așa că am primit
traducerea în limba română acasă.
Am făcut și eu anul acesta o tentativă de bandă desenată
pentru cursul de grafică de carte de la facultate, dar parcă nu era
suficient. Am vrut intru puțin în miezul problemei și să
înțeleg acest curent artistic foarte interesant.
Sursa foto |
Scott McCloud face o incursiune extraordinară în lumea
benzilor desenate, de la momentul în care s-a împiretenit el însuși
cu această formă de exprimare subestimată:
Sigur, știam că, în general, benzile desenate erau niște prostioare grosolane, urât desenate, ieftine și de unică folosință.
Cu toate acestea, McCLOUD reușește prin intermediul cărții
sale Să înțelegem Benzile Desenate să desfințeze aceste mituri și
propune că banda desenată este de fapt o formă de artă
serială.
Cartea este ea însăși compusă sub formă de benzi desenate,
Scott amintește în cuprinsul ei despre isotria benzilor desenate,
pe care le compară cu hieroglifele egiptene ori Tapiseria de la
Bayeux. Să nu înțelegeți că autorul dorește să aducă banda desenată
la valoarea istorică a hieroglifelor, dar spune despre ambele forme
de exprimare că fac parte din arta serială și că sunt metode de a
consemna anumite fapte.
Pe lângă istoric, mai aflăm și despre textul benzii desenate,
compoziția, casetele, serialitatea lor etc.
McCloud explică și diferența între stilurile benzilor desenate
în funcție de zona geografică, dar și de subiecte.
Subiectul benzilor desenate este extrem de vast: SF, Istorie,
distopie, super-eroi etc.
Probabil că unul dintre cele mai cunoscute imprint-uri americane este Marvel Comics care a luat ființă în America anului 1939.
Câteva dintre personajele extrem de cunoscute ale acestui imprint sunt, fără îndoială la fel de cunoscute, dar merită să le menționez și eu: Omul Păinajen, Omul de Fier, Pantera Neagră, Cei patru fantastici etc.
Carte a fost publicată inițial în anul 1993, în Statele Unite ale Americii sub titlul Understanding Comics: The Invisible Art.
Probabil că unul dintre cele mai cunoscute imprint-uri americane este Marvel Comics care a luat ființă în America anului 1939.
Câteva dintre personajele extrem de cunoscute ale acestui imprint sunt, fără îndoială la fel de cunoscute, dar merită să le menționez și eu: Omul Păinajen, Omul de Fier, Pantera Neagră, Cei patru fantastici etc.
Carte a fost publicată inițial în anul 1993, în Statele Unite ale Americii sub titlul Understanding Comics: The Invisible Art.
Am intrat puțin și pe teritoriul românesc al benzii desenate
Acest gen apare pe teritoriul țării noastre la finalul
secolului al XIX-lea fiind inițial preluate din reviste europene,
iar mai apoi adaptate stilului de viață românesc și oamenilor de
aici.
Prima revistă care a adus banda desenată în România a fost
„Amicul Copiilor”, revistă publicată în 1891 şi condusă de
B.P.Haşdeu. În paginile publicaţiei se găseau poveşti pentru copii
scrise de Creangă, Slavici, Eminescu, precum şi „poveşti în
imagini”, copiate din revistele de specialitate germane şi
austrice.
Unul dintre primii caricaturiști români este Constantin
Jiquidi, operele sale apar și în revista menționată mai sus.
Jiquidi introduce modelul compus din patru casete desenate și text,
preluat ulterior și de alți caricaturiști.
Primul erou neaoș din benzile desenate românești este
Haplea. Personajul s-a născut din condeiul lui Nicolae Batzaria în
anul 1924, povestea a fost publicată într-un supliment dedicat
copiilor ce apărea pe lângă ziarul Adevărul.
Haplea, sursa foto |
Haplea a fost imaginat de Nicolae Batzaria, prozator şi
publicist de origine aromână. Ca om politic, Nicolae Batzaria a
ocupat timp de opt ani un loc de senator în Parlamentul Imperiului
Otoman.
În timpul celui de-al doilea război mondial, şi benzile
desenate româneşti se înrolează şi apar noi personaje care luptă pe
un front grafic cu propaganda bolşevică. Un astfel de erou naţional
este Soldatul Neaţă, desenat de Neagu Rădulescu, grafician şi
prozator. Păţaniile acestui simpatic soldat sunt atât de populare
încât aventurile sale au fost adunate în două cărţi, publicate în
1942 şi 1943.
La începutul perioadei comuniste, numărul benzilor desenate
româneşti scade considerabil. Chiar şi în aceste condiţii, între
anii 1960 şi 1970, BD-urile româneşti înfloresc şi se dezvoltă
rapid.
Reviste precum „Licurici” (1947-1949), redenumită mai
târziu „Cravata Roşie” şi „Cutezătorii” devin suport creativ atât
pentru artişti, cât şi pentru amatorii de benzi desenate. Apar
personaje noi şi moderne, iar cele vechi sunt readuse la viaţă,
precum Haplea şi întreg alaiul său.
În 1970 are loc o nouă premieră pe scena BD-ului românesc.
Revista „Cutezătorii” colaborează cu celebra publicaţie franceză,
„Pif Gadget”, şi organizează primul concurs de bandă desenată
pentru cititori, fapt ce marchează formarea şi încurajarea unei noi
generaţii de artişti desenatori.
În anii următori cretorii români de benzi desenate
abordează și ei teme SF, istorice și de aventuri.
Resurse online:
https://www.motanov.ro/o-istorie-a-benzii-desenate-romanesti-pana-in-1989/
Cam atât pentru azi... subiectul este oricum inepuizabil și
probabil am să-l mai abordez și cu altă ocazie.
Voi citiți benzi desenate?
O nouă modă este aceea de a ilustra literatură ori jurnale prin intermediul benzii desenate, lectura este în acest fel mult mai ușoară, ce-i drept, iar dinamica mult mai mare.
O nouă modă este aceea de a ilustra literatură ori jurnale prin intermediul benzii desenate, lectura este în acest fel mult mai ușoară, ce-i drept, iar dinamica mult mai mare.
Am publicat pe blog recenzii pentru două adaptări grafice:
Jurnalul Annei Frank, am citit și vorbit despre varianta tradusă în
limba română, dar și pentru Povestea slujitoarei , dar am citit
adaptarea grafică în timp ce eram în Statele Unite, iar recenzia
este și ea în limba engleză.
De asemenea, găsiți și recenzia primului volum dar și a celui de al doilea volum din Persepolis de Marjan
De asemenea, găsiți și recenzia primului volum dar și a celui de al doilea volum din Persepolis de Marjan
Vouă ce personaje sau cărți de BD vă plac?