Scădere semnificativă a inflației – mai mult de 3% într-o lună
Rata anuală a inflaţiei s-a redus în aprilie la 11,2%, faţă de 14,5% în martie şi 15,5% în februarie, în condiţiile în care cele mai mari creşteri de preţ an la an au fost la alimente, de 19,8%, urmate de servicii, cu 10,6%, şi mărfuri nealimentare, cu 5,8%, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică.
Faţă de martie 2023, în aprilie indicele preţurilor de consum a fost de 100,75%.
Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2022 – aprilie 2023) faţă de precedentele 12 luni (mai 2021 – aprilie 2022) este 15,0%.
Indicele armonizat al preţurilor de consum în luna aprilie 2023
comparativ cu luna martie 2023 este 100,78%. Rata anuală a
inflaţiei în luna aprilie 2023 comparativ cu luna aprilie 2022
calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum
(IAPC) este 10,4%.
Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni
(mai 2022 – aprilie 2023) faţă de precedentele 12 luni (mai 2021 –
aprilie 2022) determinată pe baza IAPC este 13,0%.
Rata anuala a inflației va coborî la nivelul de o cifră în trimestrul III 2023, se arată într-o comunicare a BNR care însoțește Hotărârile Consiliului de Adminsitrație al Băncii Centrale pe probleme de politică monetară.
Descreșterea va fi antrenată pe mai departe de factori pe partea ofertei, mai cu seamă de efecte de bază dezinflaționiste și de corecții descendente ale cotațiilor unor mărfuri, cărora li se alătură impactul prezumat al schemelor de plafonare a prețurilor la energie, dar și influențele așteptate să vină din restrângerea în perspectivă a excedentului de cerere agregată, mai lentă totuși decât în proiecția precedentă, implicând închiderea acestuia la finele orizontului prognozei.
În același timp, incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze războiul din Ucraina și sancțiunile asociate, iar altele decurg din turbulențele în sistemele bancare din SUA și Elveția, ce ar putea exercita efecte adverse în principal prin afectarea economiilor statelor dezvoltate și a costurilor de finanțare în Europa Centrală și de Est.
Cotidianul RO