Te afli deja de câteva ore în pat și simți cum abdomenul tău se transformă într-o prăpastie. Așternuturile par a fi făcute din glaspapir, iar inima încearcă să evadeze din pieptul tău precum un gândac prins într-o chiuvetă cu apă tot mai fierbinte. Ai încercat să adormi, dar ți-e frică să nu mori înecat în propria sudoare și ți-e frică tot mai de tot ceea ce te așteaptă în ziua următoare. Acum, nimic nu o să te ajute cu tot prin ce treci. A sosit moment să îmbrățișezi, să îmbrățișezi semiîntunericul și nălucirile ce se ascund în acesta....

              Acum te-au prins! În fața apar insulte pe ritmuri orientale și fragmente de amintiri din trecut ce par să te strivească. Îți justifici deciziile prin universul ce pare că te-a abandonat de prea multe ori. Universul nu are ceva personal cu tine, dar se extinde constant și tu ești o galaxie ce...