Același anotimp rătăcitor și sumbru.
Îi recunosc semnele care mă împresoară ca o haită de
animale flămânde...
Frunze cu trupuri uscate care aleargă pe cărarea timpului,
un vânt slobod ce alungă zilele blânde înspre uitare
și două păsări aidoma care poartă pe aripi, ca o
umbră prelungă și stranie, un fir roșu de lumină.
Sub brațele jilave ale copacilor bătrâni
se zbate un greier întârziat, sub o floare stacojie...
Ceața încă nu și-a ridicat mantaua.
<