La dolce vita © Daniel Onaca
Cât de elegant îți purtai pașii
prin cartierele Romei, Marcello;
cât de frumos știai
să le vorbești femeilor
răsărite în calea ta !
Peregrinările tale fără sens
prin lumea (goală, ca sufletul tău)
în van bine-cuvântată
de brațele larg deschise
ale Christosului suspendat.
In lumea aceea precară
nu era loc pentru Steiner;
lumina reflectoarelor,
succesul muls din minciună
nu erau pentru el.
Cât de ușor te-a purtat viața
prin cetatea eternă, Marcello;
cât de greu a fost să pricepi
gestul copilei imitând
bătutul la mașina de scris!
Din categoria:6. Zvon de valuri Tagged: