Era o zi normala, lucrurile mergeau ca de obicei : ratonul dormea dus in cuibul veveritelor ...

Treceau masinile pe sub coada lui, da' mititelu' nu avea nici un deranj. Dormea dus.
Graurii mei stateau la soare in pomii din fata geamului ...

... si isi curateau penele ...

... iar Blue Jayul fura alune de la geam ...

... si le minca in pom.

Tinea aluna cu gherutele si dadea cu ciocul in ea pina crapa coaja.

Minca foarte vesel mititelu', asa ca i-am lasat in pace si m-am dus in bucatarie cu reaba.

Nazistu' era bagat cu totul in cutie, isi cauta alune pe fundul paharului...

.. si a devenit foarte atent cind a auzit cum urla blue Jay-ul afara. Urla si nu se mai oprea. Il auzeam cum urla si abura, ca sunetul se indeparta si se apropia ca si cind ar fi zburat in cercuri.

M-am ofticat si m-am dus la geam ca sa tip la el sa nu mai zbiere, ca rasuna cartierul si ma reclama vecinii : dementule isteric, opreste-te si nu mai urla ! Nu mai primesti alune daca faci asa dimineata cind vecinii dorm !

Si cind scot capul pe geam, dau nas in nas cu asta ! Statea cocotat in pom si se uita fix in obiectivul meu si i-a tresarit nici macar o pana de relaxat ce era ! Si m-a vazut, m-a vazut cu siguranta, ca asta are ochi de vultur !

Sorry Blue Jay-ule, ca te-am boscorodit degeaba cind tu erai constiincios si dadeai alarma de pericol pentru toate animalele ! Master of the animals e aici !

Pindea. Se uita dupa dementul ala de Blue Jay care urla si azbura peste pomi, inspre oras, insa nu s-a deranjat sa mearga dupa el.
----------------
Avea soimul ceva mai delicios de vinat la mine sub geam : pe Shobi ! Shobi ii cheama pe toti sobolaneii care au vizuina pe linga bloc. E o intreaga colonie care puieste la intervale regulate de timp si pe care ii hranesc eu cu tot ce se gaseste de mincare, ca nu sunt mofturosi.

Si cum sunt dolofani si bine hraniti, dar si suficient de prostuti cind sunt pui, soimul are mincare la discretie. Desigur, fiecare administratie a blocurilor au abonament la firmele de dezinsectie, tot e plin de sobolani pe afara si de plosnite inauntrul blocurilor, ca otrava alora nu face nimic. E pe bani : orice bloc deratizat e un client pierdut, asa ca ...

Prin urmare, vin soimii si fac treaba in locul firmelor de deratizare, si o fac cu mare eficienta.

A stat soimul si a asteptat cuminte sa iasa Shobi din vizuina si cind a iesit, intr-o fractiune de secunda l-a inhatat si a zburat cu el. Nu am reusit sa prind pe film, ca soimul a fost mai rapid decit degetele mele, asa ca am filmare doar cum sta si pindeste.

S-a facut afara o liniste suspecta : nici un graure nu mai cinta, nici o pasare nu mai zbura, disparusera toti. Ies la geam si vad soimul ca pindea din copac !

M-a simtit, m-a vazut si nu s-a speriat. Nici nu s-a clintit si se uita fix in ochii mei !

A pindit cit a pindit, dupa care a sarit jos sa-l astepte pe Shobi chiar linga vizuina ( are mai multe gauri pe linga bloc ).

Dar si colonia de Shobi s-a invatat minte, ca nu mai zburda prin iarba fara griji, ci iese cu precautie, doar cite unul, tiptil si furisat pe sub tufisuri, fura mincarea si repede-repede catre vizuina ca sa nu il vada nimeni ! Nu mai ies mai multi deodata, ci numai unul, ca si-au pus la punct tehnica de supravietuire.

I-am aruncat soimului doua bucati de pulpa de pui cruda. I-am aruncat si un os de pui tot crud, care s-a izbit de rama aia metalica si a facut un zgomot infiorator, insa soimul nici nu a clipit, daramite sa se sperie !

Soimul a vazut, dar nu l-a intersat. Nici macar nu s-a dus sa vada ce-i cu ele. E sub demnitatea lui sa fie hranit ca animalele domestice. El e master of the animals !

In timp ce soimul pindea la gaurile de linga bloc, din cealalta parte, mai la dreapta, Shobi a scos nasul de sub bolovanul sub care are inca o gaura, curios sa vada ce se afla in meniu, ca ii mirose carnea si osul pe care il aruncasem.

Da' si Shobi e smecher, ca de cind si-a perfectionat tehnica de supravietuire, nu mai iese din vizuina cu iures, ci scoate doar nasul , adulmeca si daca simte miros de soim sau vreo miscare suspecta, se retrage inapoi in vizuina, ceea ce a facut si de data asta ! Soimul l-a vazut imediat, insa pina sa zboare el razant pina la bolovan, Shobi dus a fost in adincurile pamintului si a scapat cu viata !

Eh, si a stat soimul linga bolovan, si a stat si a pindit, insa Shobi deja daduse alarma in colonie si nu se mai incumeta nimeni sa iasa afara sa fure bucatile de carne.

Da' nici soimul nu a renuntat !

Si a stat bietul de el, si a stat ... Asfintea soarele si soimul in continuare il astepta pe Shobi ...

L-am filmat cum astepta :

A inceput sa se lase intunericul si soimul era tot linga vizuina. Ii era foame si lui.

S-a facut atit de intuneric incit nu se mai vedea aproape nimic in poze. Abia atunci soimul si-a luat zborul ( l-am vazut cind a plecat ) si a plecat la cuibul lui. Nemincat !

Astia din poze sunt toti soimii care isi fac veacul in jurul blocului meu. Ii vad in fiecare zi cum zboara in stol, cum alearga dupa stolul de porumbei prin fata geamului meu, printre blocuri. Ii vad cum zboara uneori in cuplu in fata geamului, fac cercuri si se alinta in zbor. Alteori i-am vazut cind isi invatau puii sa aterizeze pe anena blocului din fata geamului meu.

Alteori, cind dispar toate pasarile si se face liniste de mormint, stiu ca soimii sunt pe blocul nostru. Stau acolo cu orele. Nu e zi in care sa nu vad cel putin un soim la noi : pe bloc, prin pomi, pe cer...