Intr-o geroasa noapte de Ajun, Dl. W se plimba pe marginea lacului.De cand a ramas sigur are un relaps de memorie...Dintr-o data o sclipire bizara se revarsa in spatele sau.Se intoarce sceptic...pentru cateva secunde ramane nemiscat.Pare ceva neverosimil[hai ca suna bine:))],un suflet de stea.Acea lumina de un auriu palid,in interiorul careia plutea praf magic ramas in urma stingerii ultimului curcubeu din noiembrie.Se apropie stangaci de el si inspira.E cuprins de o euforie macabra,simte caldura cum ii intra in toate maruntaiele corpului si usoare furnicaturi in zona inimii,cuprinsa de tahicardie iar ceva pare sa-i schimbe sufletul.De fapt, a gasi un suflet de stea, inseamna sa-ti deschizi cufarul mintii si sa recapeti din strafundul lui acel suflet de copil pierdut,pe care nici cele maiintelepte minti