In ziua de astazi, a fi bine nu e bine deloc. Adica e chiar o problema mare, te cearta toata lumea ca n-ai ochelarii pe nas, esti descris ca fiind un pierde-vara, cu flori in par, necunoscand realitatea obiectiva si dura si adevarata. Cu alte cuvinte, a fi bine e o catastrofa. Nu poti fi asa, bine, cum sa zic, fara sa-ti fie de fapt foarte rau, ca doar nu sunt motive destul de bine-ntemeiate ca acest bine sa poata exista, nu se poate si pace. Dar parca, totusi, fara pace, ca aia e tot din categoria lui “bine”, ala de nu exista decat in povesti, sau pentru oamenii ce sunt cu mintea putin sau mai mult dusa. Deci, repet, nu, nu sunt bine, ca si-daca as fi, oricum n-as mai zice nimanui.