Direcția Generală Mobilitate și Transport a Comisiei Europene a transmis reprezentantului permanent adjunct al Reprezentanței permanente a României pe lângă UE, Clara Stanciu, că la Comisia Europeană s-a primit o ”solicitare oficială din partea Ucrainei de a adapta căile navigabile interioare pe Dunăre la rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) indicativă” și că ”Ucraina a solicitat Comisiei să adauge la rețea alinierile căilor navigabile interioare ale estuarelor Chilia și Bâstroe ale Dunării”.

Totodată, în solicitare se menționează faptul că ”Comisia evaluează cererile din partea țărilor învecinate ale UE de adaptare la rețeau TEN-T indicative în funcție de metodoligia de planificarea TEN-T, urmând procedura care se aplică și statelor membre ale Uniunii Europene” și ”După evaluarea inițială a cererii de adaptarea rețelei TEN-T indicative, Comisia prezintă Consiliului evaluarea propunerii, în vederea începerii negocierii propunerii cu Ucraina”, iar ”La încheirea negocierilor, UE și Ucraina semnează un acord la nivel înalt ca bază pentru adaptarea rețelei TEN-T indicative”.

În plus, Comisia Europeană subliniază că ”Brațul Chilia al Dunării, care face legătura cu cele două estuare ale căii navigabile interioare pe Dunăre dezvoltate de Ucraina, constituie frontiera dintre România și Ucraina”. Ca atare, ”Comisia ar aprecia feedbackul României cu privire la propunerea Ucrainei de a adăuga estuarele Chilia și Bâstroe la rețeaua TEN-T indicativă”.

Practic, prin această solicitare, Ucraina vrea să adâncească de la 5 la 8 m canalele Chilia și Bâstroe ca acestea să devină canale de legătură către Dunăre și Marea Neagră. Numai că prin acestă solicitare se încalcă toate convențiile internaționale la care România și, automat, Uniunea Europeană a aderat. Mai mult, săparea și adâncirea celor 164 km de canal de pe Chilia și Bâstroe ar conduce la distrugerea Deltei Dunării aflată în patromoniul universal UNESCO și totodată la închiderea canalului Sulina prin faptul că circulația navelor s-ar muta pe Chilia și Bâstroe.

Imediat după această solicitare, reprezentantului permanent adjunct al Reprezentanței permanente a României pe lângă UE, Clara Stanciu, a transmis miniștrilor Transporturilor și Mediului, Sorin Grindeanu și Barna Tanczos să prezinte un punct de vedere bine fundamentat privind solicitarea Ucrainei.

Dar, imediat după această solicitare a început nebunia. De ce? Pentru că la Ministerul Mediului și al Rezervației Biosferei Delta Dunării nu există nicio fundamentare științifică privind monitorizarea impactul de mediu transfrontalier cu Ucraina, iar la nivelul Ministerului Transporturilor de asemenea nu există documente în acest sens. În schimb, Comisia Europeană ne-a anunțat că deja ”Ucraina a informat Comisia cu privire la încheierea Acordului dintre Ucraina și România referitor la punerea în aplicare a Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier”. Ooopsss! Dar, cine a semnat acel acord din partea României cu Ucraina întrucât nici Ministerul Transporturilor și nici cel al Mediului n-au comunicat încheirea unui asemenea acord.

Din informațiile noastre furnizate de anumiți băieți cu ochii roată, acordul a fost semnat de către ministrul de Externe Bogdan Aurescu, dar, atenție, fără acordul CSAT. Și o dovadă că Aurescu știa de intențiile Ucrainei este comunicatul acestuia din data de 13 iulie 2022 prin care anunța ”Transmiterea consimțământului părții române privind tranzitarea canalelor Chilia și Bâstroe”. În schimb, Comisia Europeană ne anunță că deja ”Ucraina a informat Comisia cu privire la analizele de impact asupra mediului ale lucrărilor deja implementate în ceea ce privește calea navigabilă de adâncime Dunăre-Marea Neagră și în ceea ce privește proiectul hidrocentralei Dunăre-Marea Neagră, precum și cu privire la intenția Ucrainei de a desfășura consultări transfrontaliere”. Adică, deja Ucraina a demarat lucrările de adâncire a canalelor Chilia și Bâstroe și, surprinzător, vrea să construiască și o hodrocentrală. Incredibil, dar adevărat.

Dar, Comisia Europeană ne-a furnizat și o informație bombă. ”Ucraina a informat, de asemenea, Comisia că propunerile și observațiile României cu privire la analizele de impact asupra mediului ale lucrărilor deja implementate au fost analizate, iar rezultatele vor fi incluse în raportul de evaluare a impactului asupra mediului în scopul desfășurării consultărilor transfrontaliere. V-aș fi recunoscător dacă România ar putea confirma că a primit informații similare cu cele primite de Comisie”, se scrie negru pe alb în solicitare. Adică, că deja ”propunerile și observațiile României cu privire la analizele de impact asupra mediului ale lucrărilor deja implementate au fost analizate”. Dar, nu se știe cine a făcut din partea României aceste propuneri și observații?

”Comisia ar aprecia un feedback din partea României în termen de cel mult o lună”, adică până pe 16 februarie 2023

În schimb, forul european dă un ultimatum României, afirmând: ”Comisia ar aprecia un feedback din partea României în termen de cel mult o lună”. Și acest feedback ar trebuie dat până pe 16 februarie 2023. Dar, nici Ministerul Mediului, nici cel al Transporturilor n-au întocmit un document oficial în acest sens. Mai grav este că nici Guvernul României nu a adoptat un asemenea document, iar faptul că o problemă așa de serioasă ca cea ridicată de Ucraina nu a fost discutată în CSAT, ar putea arunca în aer relațiile României cu Uniunea Europeană. Dar, rămâne de văzut ce poziție va adopta România față de solicitarea Ucrainei, pentru că un feedback pozitiv ar conducere la aruncarea în aer a tuturor convențiilor internaționale la care țara noastrp a aderat. Acum mingea este la președintele Klaus Iohannis, mai ales după jocul diplomatic pe furiș făcut de Bogdan Aurescu.

Transmiterea consimțământului părții române privind tranzitarea canalelor Chilia și Bâstroe

Referitor la informațiile apărute în spațiul public cu privire la tranzitarea canalelor Chilia și Bâstroe de către nave sub pavilion terț încărcate cu cereale, Ministerul Afacerilor Externe precizează că a transmis părții ucrainene, pe canale diplomatice, acceptul în acest sens. Decizia autorităților române vine în contextul eforturilor țării noastre de sprijinire a Ucrainei, în vederea reducerii consecințelor agresiunii premeditate, ilegale și nejustificate a Federației Ruse asupra acestui stat.

Acordul părții române pentru folosirea canalului Bâstroe în scopul tranzitării navelor cu încărcătură cerealieră are o natură excepțională, fiind avută în vedere importanța diversificării și fluidizării căilor de transport utilizate pentru exporturile ucrainene de cereale. Odată cu acordul părții române a fost subliniată, de asemenea, menținerea poziției de principiu a României privind proiectul dezvoltării pentru navigație a canalului Bâstroe, precum și necesitatea ca acesta să respecte prevederile dreptului internațional aplicabil, inclusiv reglementările în materie de protecție a mediului.

În același timp, partea română își menține angajamentul de a continua să depună eforturi susținute, în nume național și în cadrul Uniunii Europene, pentru a facilita tranzitul și exportul de cereale din Ucraina, inclusiv prin intermediul porturilor românești de la Dunăre și Marea Neagră.

MAE subliniază, totodată, apelul constant al României în ceea ce privește consolidarea demersurilor de a mobiliza sprijinul international consistent pentru a crea un coridor de tranzit, inclusiv cu componentă maritimă, pentru transportul cereale ucrainene către țări terțe, în contextul intensificării crizei alimentare generate de acțiunile Rusiei.