Lect. univ. dr. Yusuf Heper, profesor de istorie la Universitatea din Izmir, Turcia, aduce în prim-plan un capitol mai puțin cunoscut din istoria regiunii: rolul esențial al Oradiei în echilibrul de forțe dintre Țările Române, Imperiul Habsburgic și Imperiul Otoman. Legătura sa cu România nu este una întâmplătoare — a început încă din perioada studenției, printr-o bursă Erasmus la Universitatea din Oradea, urmată de o bursă de cercetare oferită de statul turc.
După un deceniu de muncă minuțioasă în arhive, Yusuf Heper a lansat un volum de peste 500 de pagini intitulat „Relațiile Imperiului Otoman cu Țările Române, 1564-1634”, publicat la editura turcă Yeditepe Academi. Cartea explorează rolul strategic pe care Oradea l-a avut în reconfigurarea hărții politice a Europei de Est, în special în perioada domniei lui Mihai Viteazul.
„Am avut ocazia să studiez multe documente din arhivele Imperiului Otoman și astfel am dobândit o perspectivă diferită asupra conflictelor din această parte a Europei. Este esențial să înțelegem istoria văzută din ambele părți”, a explicat istoricul.
Potrivit lui Yusuf Heper, cetatea Oradiei a fost o piesă-cheie în planurile de dominație ale Imperiului Otoman. „Repetatele asedii ale cetății, care au culminat cu cucerirea și ulterior cu ocuparea ei de către austrieci, demonstrează că Oradea era cheia Transilvaniei. Otomanii au încercat să rupă legăturile Transilvaniei cu Viena și, pentru a controla această regiune, aveau nevoie de cetate”, afirmă autorul.
Pe lângă aspectele militare, Heper a aprofundat și relațiile economice dintre otomani și principatele române. „Am găsit documente otomane care detaliau obligațiile domnitorilor români de a reconstrui cetăți precum Chilia, Tighina și Cetatea Albă. Acestea erau puncte strategice prin care Imperiul controla gurile Dunării. Ce mi s-a părut remarcabil e faptul că domnii care trimiteau muncitori și materiale de construcție primeau reduceri la tributul datorat Porții.”
Considerat în Turcia un expert de prim rang în relațiile româno-otomane, Heper este și coautorul unui studiu despre regimul fanariot din Țara Românească și Moldova. În prezent, continuă cercetările axate pe figuri precum Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș, Matei Basarab, Vasile Lupu, dar și pe istoria orașului Oradea.
„Le vorbesc în fiecare an studenților mei despre Oradea, despre trecutul și prezentul acestui oraș de care m-am îndrăgostit. Și anul acesta, patru bursieri turci vor veni să studieze la Universitatea din Oradea”, spune profesorul.
Odată cu lansarea volumului, Yusuf Heper va dona Bibliotecii Universității din Oradea mai multe lucrări ale unor istorici turci de prestigiu. „Deși sunt în limba turcă, aceste cărți pot fi valoroase pentru cercetători, dar mai ales pentru studenții mei care vor veni cu bursă la Oradea.”
