Un număr de 150 de cruci de lemn au fost amplasate, sâmbătă, în Cimitirul Internaţional al Eroilor din Valea Uzului, de către membrii şi simpatizanţii asociaţiilor Calea Neamului, Frăţia Ortodoxă şi ai altor organizaţii, după ce parcela românească, amenajată în anul 2019 de Primăria Dărmăneşti, a fost desfiinţată printr-o decizie a instanţei.

Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a reacționat declarând că amplasarea crucilor pentru eroii români în cimitirul de la Valea Uzului constituie infracţiune, susţinând că acestea au fost puse, fără niciun aviz, în locul unde sunt înmormântaţi soldaţii maghiari.

Într-o intervenţie live, pe Facebook, de la Valea Uzulului, Borboly a spus că Cimitirul Internaţional al Eroilor „a fost transformat într-un şantier, în mod ilegal”, fără acordul proprietarului şi fără acordul statelor care au soldaţi înmormântaţi acolo.

„E ceva incredibil ce am văzut acolo, cu utilaje grele s-au forat gropi adânci, jos. Şi dacă acolo este un soldat? Şi, da, este. Deci, unde s-a forat, acolo este batalionul de la Munkacs înmormântat. Deci, utilaje grele cu care s-a forat un metru, nu ştiu cât. Ce s-a întâmplat cu acei oameni care sunt acolo înmormântaţi? Şi toate aceste acţiuni ilegale, infracţiuni. Codul penal, la articolul 352, alineatul unu, spune foarte clar: degradarea unei astfel de locaţii se pedepseşte cu închisoare”, a declarat Borboly.

Acesta a spus că nu a crezut că cei care au amplasat crucile vor fi lăsaţi să facă acest lucru, invocând că s-a ajuns la o înţelegere în 30 iunie, între Ministerul Apărării Naţionale, Oficiul Naţional Cultul Eroilor, Consiliile Judeţene Harghita şi Bacău şi Primăriile Dărmăneşti (Bacău) şi Sânmartin (Harghita), în care „s-a stabilit că fiecare naţiune care are aici morţi, inclusiv cea română, Armata Română trebuie să aibă un loc unde se depune o coroană, să aprindă o lumânare” şi că toate acţiunile se vor face în comun.

Preşedintele CJ Harghita a mai spus că s-a dus la Valea Uzului, împreună cu soţia, şi le-a mulţumit jandarmilor că l-au protejat, susţinând că ar fi fost huiduit şi înjurat de cei prezenţi acolo.

„Eu cred că trebuie să arătăm că nu ne este frică. Totodată trebuie să punem accent pe lege. Nu cred că în această ţară este o lege pentru români şi este o lege pentru maghiari. Ce s-a comis aici, astăzi, este infracţiune şi trebuie să fie pedepsit de lege. Să vedem dacă va fi asta. Sper să fie! Până acum statul de drept a funcţionat în privinţa Văii Uzului, Şi obiectivul nostru principal este să găsim acea conlucrare între cele două judeţe (…) Noi asta am dori şi mulţumesc domnului preşedinte de la judeţul Bacău că este o deschidere din partea judeţului Bacău şi vom continua. (…) Eu cred că extremiştii şi de aici şi de acolo (români sau maghiari – n.red.) trebuie să fie lăsaţi să fie şomeri, că sunt oameni, ca astăzi, aici, care trăiesc din circ. (…) Pentru că acest teritoriu, acum, ţine de comuna Sânmartin. Este lege. Legea spune că numai cu acordul proprietarului se poate face ceva. Şi rog şi prin această cale pe domnul primar din Sânmartin să aplice legea. Toate materialele de construcţii care au fost acolo introduse, vor fi scoase, că au fost introduse ilegal şi atunci de ce a meritat? De ce nu se poate prin dialog şi prin conlucrare să clădim un viitor comun? Eu pentru asta vă îndemn să fim împreună”, a mai spus Borboly Csaba, în prezența soției sale Borboly Melinda.

Ce spun cei care au adus crucile

La cimitirul din Valea Uzului au venit aproximativ 250 de persoane, membri sau simpatizanţi ai asociaţiilor Calea Neamului şi Frăţia Ortodoxă, cărora li s-au alăturat şi alte persoane, din numeroase judeţe ale ţării, multe dintre ele îmbrăcate port popular, conform Agerpres.

Purtând în mâini crucile din lemn, dar şi tricolorul românesc, oamenii au intrat în Cimitirul Internaţional al Eroilor de la Valea Uzului şi pe locul parcelei româneşti au organizat un adevărat şantier.

Înainte de începerea lucrărilor, un preot a rostit o rugăciune şi a sfinţit crucile de lemn, după care a binecuvântat şi crucile soldaţilor maghiari din cimitir.

După acest moment, o parte dintre cei prezenţi s-au apucat de lucru, inclusiv unele dintre femei. A fost măsurat terenul, au fost săpate gropi, iar cele 150 de cruci au fost înfipte în pământ, atmosfera fiind întreţinută de cântece patriotice care se auzeau din difuzoare.

Iniţiatorul acţiunii, preşedintele Asociaţiei Calea Neamului, Mihai Tîrnoveanu, a declarat presei că aceste cruci au fost amplasate pentru a cinsti memoria eroilor Armatei Române din Primul Război Mondial.

„Considerăm că fiecare zi şi fiecare ceas care a trecut de o săptămână încoace, de când s-au demolat crucile din beton puse de primăria Dărmăneşti în 2019, constituie un sacrilegiu şi o ofensă a adus în memoriei ostaşilor Armatei Române. De aceea, ne-am hotărât ca astăzi (sâmbătă – n.red.) să punem în locul celor 50 de cruci din beton, 150 de cruci din lemn. Le înfigem direct în pământul sfânt al ţării pentru ca memoria şi sângele eroilor Armatei Române din Primul Război Mondial să fie respectate aşa cum se cuvine”, a declarat Mihai Tîrnoveanu.

Acesta a susţinut că acţiunea de sâmbătă este una legitimă şi a precizat că va solicita, ulterior, avizul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor.

„Acţiunea noastră este în primul şi-n primul rând legitimă şi, după ce vom instala cele 150 de cruci, vom solicita şi avizul Oficiului Naţional Cultul Eroilor. Nu am vrut să solicităm prima dată avizul pentru că ar fi durat foarte mult timp şi nu mai putem accepta ca eroii români să stea fără cruci”, a spus Tîrnoveanu.

El a mai menţionat că dacă se va contesta în instanţă amplasarea acestor cruci şi ele vor fi înlăturate, a doua zi vor fi amplasate din nou.

„Deci, cât voi trăi eu şi camarazii mei va fi o luptă continuă pentru ca eroii români de la Valea Uzului să aibă cruci în cimitir. Este un lucru simplu, elementar, de la care nu dăm înapoi”, a spus preşedintele Asociaţiei Calea Neamului.

Mihai Tîrnoveanu a mai anunţat că va avea o întrevedere cu reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale, în data de 13 iunie şi speră să se clarifice situaţia parcelei româneşti de la cimitirul din Valea Uzului.

„Vă anunţăm că în data de 13 iulie, dimineaţa, suntem primiţi în audienţă la Ministerul Apărării Naţionale. Acum o lună de zile am înaintat o petiţie prin care solicitam oficializarea parcelei româneşti din cimitirul Valea Uzului, însoţită de cererea de de audienţă. Ni s-a acceptat şi sperăm că începând din 13 vom începe să clarificăm situaţia parcelei româneşti într-un sens pozitiv. Resping orice negociere purtată de preşedintele Consiliului Judeţean Harghita şi de cel al judeţului Bacău, pentru că consider că aceşti doi oameni nu sunt sinceri, nu au niciun interes, nu au niciun gând să restabilească memoria jertfei eroilor români, pentru că aceşti doi oameni au înaintat, prin funcţiile pe care le deţineau în 2019, respectiv de preşedinte al Consiliului Judeţean, respectiv prefect la Bacău, au înaintat procese împotriva Primăriei Dărmăneşti pentru faptul că a ridicat 50 de cruci şi monumentul”, a mai spus Tîrnoveanu.

Întrebat dacă există certitudinea că cei 150 de soldaţi români sunt înmormântaţi la Valea Uzului, el a spus că se bazează pe documente al Ministerului Apărării Naţionale, dar şi pe faptul că sute de soldaţi români au murit în zonă în Primul Război Mondial.

„Avem două certitudini. Prima certitudine: în luptele de la Valea Uzului, din Primul Război Mondial, în 1916, au murit sute de militari români, nu se ştie câţi, dar sunt câteva sute bune. A doua certitudine: există două documente, unul din 1985 şi unul din 1988, care atestă că în cimitir au fost îngropaţi, aici, la Valea Uzului, 149 de soldaţi români cunoscuţi şi trei necunoscuţi. Deci, aceste documente nu sunt nişte fiţuici sau nişte benzi de colorat, ci sunt documente ale Armatei Române, sunt documente eliberate de Ministerul Apărării Naţionale din acea perioadă. De ce nu am avea motive să le credem?”, a mai arătat Tîrnoveanu.

Acesta a mai susţinut că dacă amplasarea celor 150 de cruci va fi contestată în justiţie, va face contesta şi el amplasarea crucilor ridicate pentru soldaţii maghiari, despre care spune că nu au avizul Oficiului Naţional al Eroilor.

„Nu este normal ca într-un cimitir de eroi parcela românească să fie sfâşiată de buldozere, iar parcela soldaţilor armatei inamice să fie intactă. Noi nu vrem ca însemnele lor de căpătâi să fie demolate, nu vrem să fie dărâmate. De fiecare dată, românii care au venit să-şi cinstească eroi aici au pus o floare şi au aprins o lumânare şi la crucile militarilor armatei austro-ungare. Dar în momentul în care Consiliul Judeţean Harghita sau oricine altcineva va contesta în justiţie ridicarea celor 150 de cruci din lemn, atunci vom face şi noi acelaşi lucru pentru crucile armate inamice. Le vom contesta şi pe ele în justiţie, pentru că nici ele nu au avizul Oficiului Naţional Cultul Eroilor şi sunt curios ce alte avize mai au sau nu mai au. Repet, Borboly (preşedintele CJ Harghita – n.red.), Consiliul Judeţean Harghita, pe mine personal poate să mă dea în judecată până la adânci bătrâneţi, n-am nicio problemă cu asta, dar voi avea o problemă când se va pune în discuţie, dacă se va pune în discuţie în justiţie existenţa acestor 150 de cruci şi atunci vom proceda şi noi similar cu ale lor”, a mai spus Tîrnoveanu.